Steaua pitică cenuşie cu cea mai “pură” compoziţie, identificată recent (video)

O echipă internaţională de astronomi a identificat o pitică cenuşie cu cea mai ''pură'' compoziţie şi cea mai mare masă cunoscute. Obiectul, cunoscut sub numele de SDSS J0104 + 1535, face parte din haloul galaxiei noastre.

Studiul, condus de Zhang ZengHua de la Institutul de Astrofizică din Insulele Canare, Spania, a fost publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.

O pitică cenuşie este un obiect substelar cu o masă mai mică decât este necesar pentru a menţine arderea dată de reacţia de fuziune nucleară pe bază de hidrogen în nucleul ei, aşa cum sunt stelele din secvenţa principală, dar care are suprafaţa şi interiorul total convective, fără nicio diferenţiere chimică în profunzime.

De multe ori, piticele cenuşii sunt numite “stele neterminate” deoarece nu au acumulat o masă suficientă pentru a genera fisiune nucleară prin arderea deuteriului, un proces care permite stelelor să strălucească. Lipsa producerii continue de energie, le face mult mai reci şi mai slabe decât majoritatea stelelor. Mulţi astronomi consideră piticele cenuşii ca ''veriga lipsă'' între stele şi planete.

Localizată la aproximativ 750 de ani lumină în constelaţia Peştilor, SDSS J0104 + 1535 este formată din gaz de aproximativ 250 de ori mai pur decât Soarele, constituit în proporţie de peste 99,99% din hidrogen şi heliu. Se estimează că s-a format în urmă cu aproximativ 10 miliarde ani şi că are o masă de aproximativ 90 mase joviene (MJ), ceea ce o face să fie cea mai impresionantă pitică cenuşie cunoscută până în prezent.

Anterior, nu se cunoştea dacă piticele cenuşii ar putea fi formate din gaz primordial, astfel că descoperirea deschide calea pentru posibile detectări de populaţii mari de pitice cenuşii similare, care aparţin trecutului antic al galaxiei noastre.

Mai multe informaţii: Monthly Notices of the Royal Astronomical Society