Dispariţia lui Ariel Sharon suscită reacţii contrastante

'Valoros' pentru clasa politică israeliană, 'impardonabil' pentru colonişti şi 'criminal' pentru palestinieni. Dispariţia din viaţă a fostului premier israelian Ariel Sharon, ce va fi înhumat luni la Negev, a suscitat reacţii extreme, notează cotidianul francez Le Figaro.

În grupuri dispersate, câteva mii de israelieni s-au îndreptat duminică spre Knesset, pentru a se reculege în faţa sicriului cu corpul neînsufleţit al lui Ariel Sharon, care s-a stins din viaţă cu o zi înainte, la vârsta de 85 de ani. Guvernul a păstrat un minut de reculegere şi l-a salutat pe 'unul dintre cei mai eminenţi lideri israelieni'.

Fostul premier, care a dispărut brusc din viaţa publică după ce un atac cerebral l-a cufundat într-o stare de comă în ianuarie 2006, va fi înhumat luni, la ferma sa din Negev. Înainte de aceasta, Sharon va primi onoruri militare la Latrun, lângă Ierusalim, unde el a fost grav rănit în 1948, în timpul luptelor pentru înfiinţarea statului Israel.

Dispariţia lui Ariel Sharon, al cărui itinerar a inspirat, de-a lungul a jumătate de secol, judecăţi dintre cele mai tranşante, a suscitat reacţii extreme. În timp ce clasa politică israeliană l-a omagiat aproape în unanimitate pe 'valorosul soldat' şi 'om de stat', responsabili palestinieni au deplâns faptul că 'acest criminal', considerat 'indirect responsabil' pentru masacrul din Sabra şi Chatila, în 1982 în Liban, s-a stins din viaţă fără a răspunde pentru acţiunile sale.

Sholmo Mina, care a luptat sub ordinele lui Sharon în Egipt, în timpul războiului din 1973, nu-şi ascunde admiraţia. 'Era un adevărat lider, care ştia să ia decizii dificile şi să şi le asume. Sunt foarte trist să constat că atât de puţini oameni au venit să-şi ia rămas bun de la el', a declarat Mina pentru Le Figaro, aruncând o ultimă privire spre sicriul acoperit cu drapelul cu steaua lui David.

'Oamenii s-au obişnuit de mai multă vreme cu ideea că el nu mai este aici', spune şi Esther Shmueli, de 79 de ani. 'În mod ciudat, unul dintre ultimii părinţi fondatori (ai statului evreu) pleacă pe ultimul drum, iar cea mai mare parte dintre israelieni este ca şi indiferentă', adaugă aceasta.

Preşedintele israelian Shimon Peres, care s-a numărat mult timp printre adversarii politici ai lui Ariel Sharon, înainte de a se apropia la mijlocul anilor 2000, a adus un omagiu 'prietenului său scump', 'unuia dintre cei mai mari protectori ai Israelului'. La rândul său, premierul Benjamin Netanyahu, care i-a fost rival lui Sharon în cadrul partidului Likud, l-a salutat pe 'vehementul atacator al terorismului palestinian' şi pe unul dintre 'artizanii cei mai activi ai colonizării Cisiordaniei'.

Numeroşi actori politici ai forţelor de centru şi de stânga au decis de asemenea să-l omagieze pe cel care, hotărând să ia o poziţie opusă unei întregi cariere politice, a ordonat în 2005 retragerea din Fâşia Gaza. La acea dată, el a constrâns circa 8.000 de colonişti israelieni să părăsească acest teritoriu. Fostul reprezentant al coloniilor din Gaza Tzvi Endel a recunoscut duminică faptul că 'nu este în stare să-l ierte pe Sharon'.

Din anii 1960, când Sharon a condus raidurile sângeroase din Iordania şi Gaza, până în deceniul trecut, când l-a asediat pe Yasser Arafat în palatul prezidenţial al acestuia din Ramallah, fostul lider israelian a lăsat o amintire dureroasă adversarilor săi palestinieni. Sami Abou Zouhri, unul dintre purtătorii de cuvânt ai mişcării Hamas, la putere în Gaza, a estimat că decesul lui Ariel Sharon constituie 'un exemplu pentru toţi tiranii'. În numele mişcării Fatah, care deţine controlul asupra Autorităţii Palestiniene aflate la putere în Cisiordania, Jibril Rajoub a afirmat că 'Sharon era un criminal', deplângând faptul că acesta 'nu a compărut în faţa Curţii Penale Internaţionale în calitate de criminal de război'.

Nu în ultimul rând, dispariţia lui Ariel Sharon a suscitat reacţii moderate în sânul comunităţii internaţionale. Preşedintele american Barack Obama, care va fi reprezentat la funeralii de vicepreşedintele Joe Biden, şi-a prezentat sobru condoleanţele familiei lui Sharon, limitându-se la a-l descrie ca pe un 'lider care şi-a consacrat viaţa statului Israel'.

Preşedintele francez Francois Hollande a amintit că, 'după o lungă carieră militară şi politică, (Ariel Sharon) a ales să se întoarcă spre dialogul cu palestinienii', iar Ban Ki-moon, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), a îndemnat Israelul 'să se inspire din moştenirea pragmatică lăsată de Sharon, pentru a crea în sfârşit un stat palestinian independent şi viabil, alături de un Israel sigur'.