Spirala preţurilor atârnă greu pe români. E-factura, E-transport, creşteri de TV, plafonări, seceta, războiul, un mix exploziv
Guvernul PSD-PNL insistă cu plafonarea adausului comercial pentru o listă lungă de produse, asta în condiţiile în care inflaţia scade, dar mult mai lent decât se aşteptau specialiştii. Mai multe organizaţii au reclamat faptul că măsura este păgubitoare şi nejustificată. Practic de la 3 luni am ajuns la un an şi jumătate, iar de la 14 produse extindem la toate produsele. Însă cifrele nu sunt deloc bune.
O dezbatere pe acesta temă a avut loc într-o emisiune Euronews:
Jurnalist: Datele INS arată că inflaţia a crescut în luna octombrie faţă de septembrie, peste aşteptările specialiştilor, iar alimentele au fost printre cele care au dus inflaţia în sus. Consumul se menţine ridicat, vânzările cu amănuntul care dau măsura consumului privat au crescut cu peste 9% raportat la trimestrul 3, iar la alimente au urcat cu peste 4%.
Însă România importă inflaţie pentru că este mai mult o piaţă de consum, fără investiţii mari în procesare, şi acest lucru se vede în deficitul comercial, adică bunurile importate au fost mult peste cele exportate, creşterea pe primele 9 luni a fost de 15%, adică peste 23 de miliarde de euro.
Concret, mâncăm mai mult din import, dar statul vrea să controleze acum adausul comercial, fără efecte asupra evoluţiei preţurilor. Trebuie să ne lămurim. De ce insistă statul cu această măsură? S-au văzut efectele?
Ion Arion (preşedintele Federaţiei ProAgro): Nu, şi nu se vor vedea, sau efectele, mai bine spus, s-au văzut, dar sunt negative, în sensul în care nu poţi controla piaţa, nu poţi controla ceea ce face, de altfel, retail-ul, pentru că el deţine azi monopolul pe desfacerea către consumator.
În special, brandurile proprii ale retailerilor fac de aşa manieră, încât, ca producţia autohtonă să fie cât mai greu vandabilă către consumator. De ce? Pentru că pe brandul propriu, hipermarket-ul afişează costuri mai puţine faţă de brandurile naţionale, deşi materia primă este aceeaşi, şi la un produs, şi la celălalt.
Jurnalist: Vorbim despre un adaus comercial plafonat, dar mult mai eficiente ar fi poate alte măsuri. În calitate de retailer, cum vedeţi toată această piaţă controlată, practic, de stat?
Feliciu Paraschiv (retailer): O mare parte din creşterea de preţuri este dată şi de creşterea de preţuri la nivel mondial. Dacă noi avem o creştere de preţ la zahăr de 6%, să ştiţi că la nivel mondial e o creştere de 10%. La lapte, creşterea noastră de preţ de 4% este echivalentă cu cea la nivel mondial. Pe piaţa de carne, de porc, de exemplu, noi importăm 80% din carnea de porc. Asta înseamnă că suntem la mână companiilor care joacă preţul la carnea de porc la nivel european. Întotdeauna, chiar dacă noi producem numai 20% din carnea de porc, preţurile la carnea de porc se vor alinia la nivel european la cele care vin din Europa.
Dar, ce vreau să vă spun este că plafonarea în sine a adus un efect de waterbed, un efect de saltea de apă, în sensul că unele preţuri au rămas plafonate şi au crescut anormal de mult celelalte, ca să echilibreze cumva balanţa comercială a retailerilor. Dacă, la prima vedere, actul de retail pare un act extrem de simplu şi extrem de uşor de făcut şi spui, "dom'le, ce face ăla? Cumpără nişte marfă de acolo şi o vinde dincolo".
Să ştiţi că s-a complicat foarte mult. Şi vreau să vă spun numai în ultimul an ce a intervenit în materie de legislaţie de retail şi aş vrea să le punctez foarte repede. În primul rând, toate casele de marcat s-au legat la ANAF. Asta a însemnat schimbarea de softuri, schimbarea de case de marcat. Tichetele de masă au mai primit un 10% CASS de la 1 ianuarie. A apărut SGR, o problemă pe care nu aveam în anul trecut şi care nu era a noastră, era o problemă a producătorilor care introduc pe piaţă ambalajele şi aveau, conform normelor UE, poluatorul plăteşte. Poluatorul ar fi trebuit să scoată de pe piaţă ambalajele SGR. Din păcate, trebuie să le scoatem noi, retaileri, care în momentul de faţă înseamnă pentru noi un cost suplimentar.
E-factura, E-transport, a crescut TVA-ul la băuturi acidulate de la 9% la 19%, a crescut TVA-ul la produsele bio de la 5% la 9%, seceta, care a dus la creşterea preţurilor, războaiele. Deci, toate, unele peste altele, le găsim în preţuri.
Jurnalist: Dar ajungem la o spirală aşa, se tot duc preţurile în sus, menţinem inflaţia pentru că, am văzut, consumul este în continuare ridicat. Până la urmă, nu e neapărat un lucru rău, că e benefic oarecum pentru economie că se menţine ridicat. Dar ce facem cu aceste preţuri? Pentru că vorbim despre o populaţie vulnerabilă, care va fi afectată de creşterea în continuare a preţurilor la alimente, în mod special.
Feliciu Paraschiv: Consumul, dacă este măsurat în valoare, ar trebui luată în calcul şi rata inflaţiei. Nu-l privim ca valoare brută. Dom'le, a crescut consumul cu 9%. Uite, le merge mai bine la retaileri. Dacă luăm ca valoare în calcul, din ăştia nouă, vreo şase sunt din inflaţie. Dar, ca propunere şi soluţie, şi aici vă spun ca retailer român, observ în ultimii zece ani, în ultimii cinci ani, o tendinţă a românilor de a cumpăra produsul românesc.
Dacă noi, după Revoluţie, imediat visam numai la produse străine şi frumos ambalate şi lucioase şi sclipitoare, acum, de ceva timp în urmă, oamenii se îndreaptă spre produsul românesc. Şi avem un mare vid legislativ în ceea ce priveşte etichetarea. Pe foarte multe produse, e inscripţionat doar faptul că provine din UE sau din afara UE. Legea spune că trebuie să spui de unde provine produsul şi s-a ajuns acolo încât producătorul sau procesatorul scrie produs în UE sau produs în afara UE. Clientul nefiind informat, nu poate să facă alegerea. El nu mai ştie care-i produsul românesc.
Noi, ca retailer român, întotdeauna am propus "haide să trecem cu subiect şi predicat, unde a fost produs, pe ce stradă, în ce oraş, în ce judeţ". Pentru că noi am înţeles că există o tendinţă de trecere spre produsul românesc şi noi nu-l speculăm, nu-l folosim. Adică economia românească nu-l foloseşte.
Oamenii încă jumătate din produse nu ştiu unde sunt făcute. Sunt o mulţime de produse pe care scrie doar Made în UE. Cea mai mare persiflare pentru cumpărători din punctul nostru de vedere a retailerilor este când iau un produs în mână şi spune ingrediente din UE şi din afara UE. Bine că nu zic că sunt de pe lună sau de undeva. Dom'le, eu aş vrea să văd scris clar. Produs caşcaval, Satu Mare, strada cutare, oraşul cutare. Şi poate mă îndrept spre el că e un produs românesc. Dar eu când văd pe un caşcaval scris Made în UE, nu ştiu de unde este şi bănuiesc că ar fi românesc, dar poate nu vreau să cumpăr ceva din Bulgaria, poate nu vreau să cumpăr ceva din Ungaria, poate vreau ceva românesc.
Jurnalist: Ca o concluzie, dom'le Arion, pentru că sunt foarte multe de discutat, dar cine va fi afectat pe acest lanţ cel mai tare? Vorbim şi de consumator pentru că până la urmă la el ajungem cu preţurile.
Ion Arion: Nota de plată o achită consumatorul final pentru că el alege să pună în coş, dar riscul cel mai mare este să pierdem mijlocul de producţie autohton. Faptul că azi, am dat exemplu mai devreme colegul de platou, în lapte, faptul că azi fermele de vaci de lapte din România fie îşi micşorează numărul de animale, fie se închid cu totul, asta trebuie să ne pună de gândit.
A dat exemplu mai devreme cu ceea ce înseamnă carnea de porc. Ajungem să avem azi spaţii pentru 5 milioane de porci să putem creşte, să creştem doar aproximativ 1,8 milioane în sistem industrial. Asta înseamnă că pierdem mijlocul de producţie autohton. Practic, vom creşte deficitul pe balanţă comercială, pe alimente şi mai mult. Dacă o să vedeţi, în ultimii 3 ani a crescut exponenţial. Se va întâmpla şi în următorii 3 ani, pentru că noi trebuie să avem în vedere în primul rând producţia autohtonă, să o protejăm, mijlocul de producţie autohton să-l protejăm, ca să putem să controlăm această balanţă comercială.
Însă, aşa cum am spus, cei mai afectaţi şi în pericol sunt producătorii locali şi consumatorul, pentru că va trebui întotdeauna, el este pus în situaţia în care trebuie să plătească pentru că hrana, după cum ştim, este o necesitate şi nu o opţiune.
Jurnalist: Ca o concluzie, ce ar trebui să facă statul?
Feliciu Paraschiv: Cred că a scăpat din mână ceea ce înseamnă retail internaţional pe multinaţională, pentru că au pătruns în toate micile şi marile localităţi ale României. Trebuie îmbunătăţită legislaţia pe ceea ce înseamnă concurenţă neloială. Trebuie umblat un pic şi văzut şi la nivel european, în primul rând, ceea ce înseamnă brand propriu cu concurenţă neloială faţă de produsul autohton, având aceeaşi materie primă.
Aşa cum a spus şi colegul de platou, etichetarea trebuie îmbunătăţită drastic, dacă nu schimbată din rădăcini tot acest concept de etichetare şi în primul rând investit foarte mult în ceea ce înseamnă integrarea materiei prime absolut local. Lanţul scurt, acela nu este respectat sub nicio formă şi în felul ăsta ajungem să reechilibrăm, dar în foarte mult timp. Asta nu se poate întâmpla peste noapte.
