Noi specii protejate la Snagov: „Delfinul de Snagov”, „Călăreţii de valuri artificiale” şi „Cocoşul de lac”
alte articole
În timp ce mai peste tot în lume şi chiar şi la noi în ţară comunităţile şi autorităţile îşi cresc eforturile pentru conservarea mediului şi a biodiversităţii, nu la fel se întâmplă şi în Aria Naturală Protejată Lacul Snagov unde numeroşi amatori de sporturi nautice, de "potentaţi" care doresc să epateze prin şalupele lor de lux, de afacerişti grăbiţi etc., circulă haotic cu ambarcaţiuni puternice distrugând flora şi fauna din zona protejată, acuză custodele ANPLS. Toate neregulile au loc sub ochii închişi ai autorităţilor, deloc dornice să dea amezi sau să impună reguli pentru protejarea mediului, arată Fundaţia Snagov.
Potrivit sursei, legislaţia de mediu impune, încă prin OUG 195 din 2005, că nu este permis „accesul cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili pe suprafaţa ariilor naturale protejate, în scopul practicării de sporturi, în afara drumurilor permise accesului public şi a terenurilor special amenajate". Aceasta ar însemna că pe Lacul Snagov, cel puţin în perimetrul ANPLS, nu se pot desfăşura activităţi sportive de tipul celor motorizate, precum ski nautic, wake board, tractări de gonflabile, fly-board şi orice alte activităţi (în special motorizate – pe hidrocarburi).
În realitate însă Autoritatea Navală Română (ANR) în loc să-şi ajusteze prevederile OMT 920/2003 la aceste cerinţe de mediu, nu doar că nu a făcut-o (ceea ce indirect a încurajat diferite persoane şi firme să facă şi ceva investiţii şi să încerce să facă afaceri bazate pe astfel de activităţi la Snagov, chiar în mijlocul unei arii naturale protejate), dar chiar în 2015, juriştii ANR (şi/sau ai Ministerului Transporturilor) au licitat şi au adăugat şi alte activităţi din categoria sporturi nautice motorizate, în acelaşi perimetru (al ANPLS).
„În prezent (septembrie 2016), deşi avem chiar şi Regulament şi Plan de Mangement al ANPLS publicat şi în Monitorul oficial nr 380 bis din 18.05.2016, ANR tot nu dă semne că ar intenţiona să facă ajustările legale evidente şi imperativ necesare”, arată Fundaţia Snagov. Mai multe informaţii despre neregulile de pe lacul Snagov şi schimbările care s-ar impune puteţi accesa aici.
În consecinţă, pe lacul Snagov au apărut câteva “specii noi” protejate de autorităţi, şi nu de floră sau faună, ci de persoane care, prin acţiunile lor, contribuie la distrugerea biodiversităţii din zonă. Vă prezentăm mai jos lisa noilor "specii" de pe lacul Snagov, potrivit custodelui ANLPS:
1. „Sportivii motorizaţi de arie naturală protejată”
Această specie are satisfacţii şi bucurii doar dacă au un bonus special. Adică supravieţuieşte doar dacă practică sporturile motorizate într-un loc interzis – cum este o arie naturală protejată. Căci a merge pe alt lac (unde nu sunt restricţii şi atâta biodiversitate), devine ceva comun, obişnuit, pentru „toată lumea” şi „nu se pune” şi atunci nu supravieţuieşte specia. Adică exact cele interzise explicit prin lege încă din 2005 (de 11 ani) prin OUG 195 (dar permise de ANR). Se utilizează ambarcaţiuni special concepute pentru sporturi nautice şi acrobaţii (adică din acelea care fac valuri de mărimi garantate – adică mari).
Deci aceste ambarcaţiuni pot (când se doreşte) să facă valuri uriaşe, garantate (de exemplu) pentru acrobaţii, sărituri, pentru a schia (chiar fără saulă - frânghii) pe valul uriaş. Ori pentru a invita şi oferi celor cu skijeturi, un loc ideal (aproape de motor) pentru sărituri spectaculoase şi demonstraţii. Deci aceste ambarcaţiuni garantează exact ceea ce este explicit distructiv pentru biodiversitatea unui lac cu maluri cu sedimente şi mai ales dintr-o arie naturală protejată cum este ANPLS. Curajul suplimentar al acestora apare când sunt în grupuri.
Impactul antropic: valurile mari şi repetate sunt principalele distrugătoare ale malurilor, multiplicate prin cele 2-5 treceri ale fiecărei sportiv şi apoi a celor 3-10 sportivi care se distrează într-o zi, asociat unei astfel de ambarcaţiuni. Şi dacă sunt 5-7 astfel de ambarcaţiuni „locale” la care mai se asociază câteva ambarcaţiuni „ocazionale”, rezultă sute de valuri per zi de „distracţie”. Un dezastru. În care fiecare făptuitor, „negociază” din perspectivă pur personală, cu „unde se mai vede acum că valurile mele distrug lacul?” şi „ce te iei de mine care abia am venit acum – nu îi vezi pe ceilalţi?”. Etc.
2.Delfinul de Snagov
Este cel care face flyboard utilizând un skijet. Adică jetul de apă al motorului unui skijet, este preluat printr-un furtun şi dus la ”bocancii” unui sportiv, care în reprize de 10-20 minute, într-o zonă relativ restrânsă, se tot ridică la înălţimi de 3-7 metri pentru a face acrobaţii, eventual să plonjeze în cap, să parcurgă câţiva metri pe sub apă pentru a ieşi, a se ridica şi plonja din nou într-o anume direcţie, astfel avansând şi tractând şi skijetul la care este conectat. O activitate spectaculoasă, chiar frumoasă, intensă şi care nu poate fi făcută decât de persoane cu o bună condiţie fizică şi ceva curaj. Problema: utilizarea de skijeturi este interzisă în ANPLS conform art. 6 lit. l din Regulamentul ANPLS) şi prin art. 53, (3) lit. d din OUG 195/2005.
Impactul antropic: Principalii factori antropici (adică prin ce face rău) generaţi de acest tip de activitate sunt zgomotul şi vibraţiile generate, acestea fiind intense, variate şi chiar în afara spectrului sesizat de oameni, dar aflat în intervale importante pentru alte specii. Şi poate nici nu mai este necesară şi relevantă justificarea, căci este o transpunere / prevenţie din alte prevederi – legislaţii mai importante (prioritare).
Şi pentru cine (tot) nu crede, să îşi amintească (ori să vină să vadă) cam la ce distanţe (faţă de surse de zgomot chiar mult mai mici) se mai regăsesc păsările (protejate). Căci peştii, amfibieni, reptile şi alte exemplare de faună – pot fi mai greu de observat de oamenii obişnuiţi. Problemele sunt multiple: legate de nivelul ridicat de stres, dezorientare, întreruperea ciclurilor de hrănire – cuibărit şi chiar modificări la nivel celular ale icrelor şi altor ţesuturi în curs de formare. Sau cel puţin – scăderea prezenţei faunei pe zone întinse – chiar în mijlocul ANPLS. Iar în ANPLS avem 2-3 locaţii unde regăsim specia „Delfinul de Snagov”.
3. Călăreţii de valuri artificiale
Este prezent (şi mai spectaculos - de regulă) în "stoluri", adică grupuri de skijeturi. Probabil pentru a se "vedea" mai bine şi a face "concursuri" din categoria: care face mai "tare".
Aceştia (de regulă) fac concursuri şi demonstraţii: fie de viteză, fie de salturi în înălţime pe valurile şalupelor de mări, destinate în mod normal pentru mări şi oceane, dar mai ales cercuri şi spirale făcute în grupuri, astfel autogenerându-şi valuri peste care sar şi fac felurite acrobaţii.
"Călăreţii" sunt atraşi în special de potenţialii spectatori/admiratori de pe maluri. În special acolo unde sunt mai mult de 5-10 persoane în zona de mal, aceşti imaturi cascadori, organizează gratuit o "prestaţie" pentru a arăta ce pot. Deci în special în zonele din faţa restaurantelor riverane şi a ieşirilor (acceselor) publice la lac. Iar audienţa îi încurajează prin filmări, postări (probabil Facebook) şi (probabil) dorinţa de a fi în locul „norocoşilor” – ceea ce poate hrăneşte orgoliul şi stima de sine a „călăreţilor”.
Impactul antropic este dat de mulţimea valurilor create (mai ales în reprizele de grup când fac demonstraţii cu cercuri spirale salturi şi acrobaţii în zone restrânse). La care se adaugă zgomotul şi vibraţiile generate. Mai apoi, vitezele mari pe care aceste skijeturi le prind pe lac, crează păsărilor (inclusiv în perioada de cuibărit şi apoi de creştere a puilor) – panică şi decizia de a evita zona în viitor pentru cuibărit etc.
4. "Tractoriştii malurilor” (cu sedimente)
Ei vor genera relativ rar, dar „temeinic” valurile cu care în zona malurilor cu sedimente (fireşti lacurilor naturale), vor „întoarce” „brazdele” cu specii. Concret, valurile lor uriaşe (80 – 150 cm), ajunse la maluri (cu apă mică de 3-15 – 30 cm, cu icre, peştişori – alevini, seminţe – plantule, insecte – larve etc), vor „îngropa” adânc sub sedimente, ceea ce iniţial era (şi trebuia să rămână) deasupra, la soare, lumină, apă mică şi transparentă.
Deci dacă în perioada 15 februarie - 20 iunie (perioada de prohibiţie, când peştii depun icre), unui pescar i se face dosar penal pentru pescuit (căci un peşte ar avea icre şi deci compromite 100 – 1000 de icre), unui astfel de tractorist care face arătura temeinică de iarnă prin „răsturnări adânci de brazde”, nu i se impută nimic. Deci în plimbarea lui de 4 – 7 km pe lacul de 16 km lungime, la simpla parcurgere (dus – întors) generează cel puţin o pereche de astfel de valuri. Care sigur distrug multe milioane de icre şi/sau vietăţi mici din zona malurilor. Însă dacă nu se văd (nu se ştie) şi mai ales nu se sancţionează explicit prin legi uzuale (ca cea a pescuitului) se consideră că nu există, că nu poate fi adevărat şi este deci... scuzat.
De regulă, aceştia sunt la prima lor ambarcaţiune. Pe care au cumpărat-o la "sfatul" unor "specialişti" (agenţi de vânzare) care le-au spus să îşi ia o ambarcaţiune "adevărată" cu care să poată merge pe mări şi oceane şi uneori pot merge şi pe lacul Snagov pentru a "ieşi în lume". Motiv pentru care trebuie să "ai cu ce". Şi mai ales să fii la "nivelul la care se cuvine". Aşa că pe un lac relativ mic cu sedimente în zona malurilor, există / se adună / circulă şi ambarcaţiuni foarte mari şi puternice. Cu chila mare, motoare de sute de cai putere şi capabile să facă faţă furtunilor de grad 3-4 etc. Pentru că sunt prea puternice ambarcaţiunile, când iau alte roluri (vezi: "cocoşul de lac" ori "creşa" ori "uite-mă mamă") şi fac treceri multiple pe lacul mic, "se simte". Ceea ce consideră că este foarte bine şi o dovadă că au meritat banii daţi. (…)
Impactul antropic: distrugere aproape totală (chiar la 1-2 treceri) a ceea ce există în zona malurilor (mai ales în perioada martie – iunie). Deci icre şi multe alte vietăţi din apă precum şi cuiburile păsărilor făcute în „ţesătura” vegetaţiei de la maluri. Cuiburi care sunt răsturnate, desfăcute, inundate, ceea ce face ca ouăle şi puii să fie scufundaţi, înecaţi – compromişi. Un tsunami neprevizibil de către vietăţile care se organizează după nişte reguli, fenomene meteo şi habitate de la maluri, neschimbate de zeci de mii de ani.
5. "Petrecăreţii din mijlocul lacului"
Mai întâi - trebuie să fii în top pe ceva criterii. Pentru a trece de „filtru” şi accede elitei care se "rupe" de muritorii de rând de la (pe) maluri şi se "întâlnesc" în "centru" unde socializează şi vor desfăşura activităţi (cunoscute şi accesibile doar „zeilor”). Ce fac - rămâne o taină. Important este ce se vede / aude: muzică tare - chiote - ţipete, se bea (probabil apă vie) şi de regulă se aruncă sticlele în apă, pare a se tot împărţi ceva elixir şi rapid veselia se generalizează. Uneori se face baie, dar de multe ori, în jur apar tineri care demonstrează ceva - cumva. Cu skijeturi ori şalupe, ori plăci ori gonflabile tractate etc. De fapt este un fel de mică petrecere în mijlocul autostrăzii.
Cu analogii ale „driftingurilor” făcute de automobilişti. Cu atât mai reuşită este „petrecerea” cu cât toate celelalte ambarcaţiuni aflate în trecere trebuie să încetinească pentru a putea trece în oarecare siguranţă de astfel de grupuri. Şi când treci, parcă simţi că ţi s-a dat cumva voie ... (şi pentru care pare necesar să dai din timp semne de vasalitate către cel puţin o persoană din grupul zeilor). Altfel, întreg grupul (ca în arenele gladiatorilor) îţi transmit ei unde şi cum te-au încadrat ... (din categoria: "dacă nu eşti cu noi - eşti împotriva noastră").
Impactul antropic: Mesajul principal, ostentativ este „ca să exişti – trebuie mai întâi să poţi trece de noi”. Şi noi putem face „mai multe” ca tine: ca „drepturi”, încălcări ale diferitelor reguli etc. Aşa ceva ne diferenţiază şi de aceea suntem speciali. Suntem de neatins, suntem sus pentru că tu nu poţi să îţi permiţi să încalci atât de multe reguli – cât noi. Uită-te că nimeni nu îndrăzneşte să ne facă nimic. Numeşte o regulă şi îţi demonstrăm că o încălcăm imediat. Impactul antropic este mixt, variază ca temă dominantă. Dar prezenţa a 1 – 3 astfel de grupuri în după-amiaza unei zile de weekend în centrul lacului, este parte a „normalităţii”.
6. Cocoşul de lac
De regulă este o pereche în care ambii par glaciali şi superiori, în roluri şi cu posturi "oficiale". Nu vorbesc (cu nimeni). În trecerea pe lac, par a îndeplini un ritual în care el este gazdă (curtează şi etalează) şi ea pare să evalueze un loc de cuibărit (dar fără a privi prea direct la ceva anume).
Impactul antropic: generat de ambarcaţiune (de regulă valuri mari, puternice). Dacă „trecerea” a uimit, nu mai revine (căci şi-a dovedit superioritatea) şi tura pe lac nu pare a plăcea în sine (poate a fost un fel de obligaţie). Dacă însă sunt mai mulţi cocoşi concomitent, se complică situaţia şi se înmulţesc trecerile (şi deci creşte impactul antropic).
7. Creşa
El "duce" un „stol” de fete care îşi fac non-stop poze (selfie-uri), care pe rând se caţără şi se întind şi îşi etalează pe orice suprafaţă de la pupa şi prova, pe stâlpi ori scaune, gânduresc ghiduşe şi sunt mai atente la alţi masculi din alte ambarcaţiuni, chiar decât la cel din propria barcă. În căutare de like-uri. Nu contează decât cumularea de „branduri”: dat de Snagov, de marca ambarcaţiunii / motor, de poziţii şi posturi – toate ca parte a unei „poveşti” cu prinţese şi cu un broscoi care nu se mai transformă în ce promitea...
Impactul antropic: Sunt necesare multe treceri pentru nesfârşitele sesiuni de foto (selfi-uri) şi rămâne neclar dacă şi cine (din cei care se întâlnesc pe lac) sunt la „cerere” şi cine la „ofertă”. Dar ca adolescenţii din mall fără bani, mai mult „turează” (fac ture) decât „cumpără” (ceva anume).
8. "Uite-mă mamă"
De regulă, vin în grup pentru câteva ore, cu o ambarcaţiune adusă pe lacul Snagov din cele circa 3400-3800 de prin Bucureşti, înmatriculată de ANR Herăstrău. Probabil că împart şi costurile cu benzina. Cert este că odată intraţi pe lac, vor folosi non-stop ambarcaţiunea preluând şi depăşind exemplele celor prezenţi deja pe lac. Fiind tineri - vor să uimească privitorii, să exploreze orice şi cu orice cost/risc/implicaţii, să trăiască cât mai intens (fără griji despre deranjul altora). De regulă sunt într-o ambarcaţiune mult mai mulţi decât capacitatea maximă şi exagerat de voioşi / zgomotoşi. Fac poze multe. Nu au suficientă experienţă, cunoaştere a lacului şi sunt dintre cei mai periculoşi (pe parte de siguranţă a navigaţiei).
Impactul antropic: generează non-stop valuri timp de 4-6 ore, deci câte 2 sau 3 valuri de fiecare parte a ambarcaţiunii, de mărime şi putere corelată cu motorul şi profilul chilei ambarcaţiunii. Deci creează valuri, vibraţii şi zgomote. Şi pentru că este şi un fel de picnic pe apă, rezultă pet-uri (şi alte deşeuri) aruncate direct în lac. Nu se poate vorbi cu aceştia, eventual dau muzica mai tare şi pleacă „demonstrativ” şi „superior” cu un demaraj spectaculos şi te lasă în nişte „valuri mari”...
Cum s-a ajuns aici?
"Enumerăm aici pe scurt, dar mai jos şi mai ales din lunga suită a adreselor oficiale – înregistrate din ultimii ani (la cerere) putem intra în oricâte detalii suplimentare. Aşadar enumerăm: Crearea unui Ordin al Ministrului Transporturilor OMT 920/2003 greşit (ca să nu spunem – ilegal de la bun început). Apoi, nerespectarea prevederilor propriului ordin (adică nu se realizează ce e prevăzut din 2003 până în prezent = 13 ani), chiar legat de siguranţa navigaţie (care parcă este obiectivul principal al ANR). Apoi, când legislaţia de mediu devine şi mai explicită (prin OUG 195/2005), în locul ajustărilor obligatorii, se „tace” şi astfel câţiva mici investitori locali încep să dezvolte o ofertă de sporturi nautice motorizate – chiar în mijlocul ariei naturale protejate (ignorate de ANR).
Sporturi nautice motorizate care sunt explicit interzise din 2005. Apoi în perioada 2008-prezent, se ignoră sesizările şi solicitările de la Custodele ANPLS. De fapt nu se participă (intenţionat) nici la dezbaterile publice la care primeşte invitaţii şi de la alte autorităţi de mediu. Astfel că în 2015 ANR „licitează” prin „completarea” OMT 920/2003 cu adăugarea de noi facilităţi (tractări de gonflabile – deci tot sporturi nautice) chiar prin ANPLS. Şi reacţia la insistenţele (scrise ale) Custodelui ANPLS cu 5 săptămâni înainte de un accident cu mort şi răniţi este de negare „s-a verificat şi nu se confirmă cele sesizate”, deşi chiar şi în prezent în youtube.com din cele peste 600 de filme cu dovezi ale încălcării prevederilor din Regulamentul de Navigaţie pe lacul Snagov, mai sunt peste 70 foarte relevante. Astfel că „lupta” cu custodele se intensifică (dar nu asta este important).
Relevant este că şi după ce în 18.05.2016 se publică Regulamentul şi Planul de Management al ANPLS în Monitorul oficial cu nr 380bis, ANR în loc de a revizui de urgenţă propriul regulament, decide să continue să ignore şi prevederile legale dar şi să complice eforturile unui ... ONG cu resurse voluntare, printr-un set larg de modalităţi. Şi chiar să încalce prevederile legale (ex: Art. 18 din OG 2 / 2001) adică să nu dea date de identificare a unor contravenienţi şi să nu contribuie la aplicarea prevederilor legale. Pentru că (ni s-a spus la o întâlnire din 16.06.2016) prevederile unui ministru nu pot implica obligaţii şi schimbări asupra funcţionarilor unui alt minister (după ANR, nici chiar dacă există Legea 49/2011 şi au la bază chiar directive europene etc). Iar orice menţionări legate de faptul că în perioada 2003-prezent, juriştii ANR (sau ai Ministerului Transporturilor) au creat şi aprobat un OMT greşit şi opus cadrului legal – a rezultat că nu poate fi pus în discuţie (faţă de turnul de fildeş – autarhic – al ANR).
Totuşi, pe lacul Snagov sunt circa 300 de ambarcaţiuni şi mai vin până la alte circa 3.800 din Bucureşti (în special) – ca să menţionăm doar pe cele înmatriculate cu număr de Snagov. Iar frustrările şi tensiunile se acumulează, ANR menţinând o poziţie de ignorare, refuz de ajustări (după suita de greşeli evidente şi lipsuri evidente despre care putem dezvolta).”, explică custodele.
Mai multe informaţii despre neregulile de pe Snagov puteţi accesa în comunicatul custodelui.