Drujbele masacrează alţi şi alţi copaci în Bucureşti. Ce se poate face?

Drujbele au intrat din nou în copacii din Capitală, într-un sezon în care "toaletatul" este interzis. "Toaletarea" - denumire sub care sunt cunoscute lucrările de întreţinere şi punere în valoare a copacilor - a vizat, de această dată, mai mulţi copaci din sectorul 4 al Capitalei, în curţile şcolilor 194 şi 189 din Berceni, copaci aparent verzi şi sănătoşi.

Copaci ciopârţiţi în sectorul 4 (De la cititori)

Conform persoanei care ne-a sesizat cazul la redacţie, lucrările, efectuate de ADP, au început miercuri, iar joi erau încă în desfăşurare. Contactată pentru a da informaţii pe acest subiect, Primăria Capitalei, unica autoritate în măsură să autorizeze, prin Direcţia de Mediu, astfel de lucrări, nu ne-a răspuns încă la întrebările legate de avizarea aşa-ziselor toaletări, care arată a orice, numai a "punere în valoare" a copacilor nu.

Copaci ciopârţiţi în sectorul 4 (De la cititori)

Copaci ciopârţiţi în sectorul 4 (De la cititori)

Reamintim că "toaletarea", aşa cum impropriu sunt denumite lucrările de întreţinere şi ''punere în valoare'' a arborilor, nu poate fi făcută în sezonul de vegetaţie. În această perioadă se pot face doar lucrări cu caracter de urgenţă, la copaci rupţi sau înclinaţi periculos în urma unor furtuni, vijelii etc.

"Nimic nu se poate toaleta în perioada de vegetaţie, se pot face doar lucrări cu caracter de urgenţă. Ei ştiţi ce motivează? Că sunt prea multe lucrări şi nu au când să le facă în afara vegetaţiei… adică n-ai timp 5 luni (noiembrie –martie) să faci lucrările astea?", a explicat Dan Trifu.

Nu neagă nimeni că oamenii trebuie protejaţi de eventuale accidente însă, potrivit lui Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica - ONG vârf de lance în lupta pentru salvarea spaţiilor verzi, atunci când masacrează copaci autorităţile acţionează mai degrabă pentru propria lor protecţie decât pentru protecţia oamenilor.

Copaci ciopârţiţi în sectorul 4 (De la cititori)

Întrebat cum îşi explică faptul că lucrările de întreţinerea a copacilor nu sunt făcute ca la carte ci arborii sunt adesea transformaţi în lumânări, Trifu a răspuns că "este o optică total greşită a primăriei, pur şi simplu nu realizează răul pe care îl fac, noi la concluzia asta am ajuns, oamenii ăştia nu realizează răul pe care îl fac şi şi-l fac. Îşi spun – am auzit discuţie! - ''lasă, că mai vine vreo vijelie, cade pe vreun om şi o maşină, vrei să ne facă nouă dosar?''

Asta e explicaţia lor, să nu cadă vreun arbore pe un om, case sau maşini. De om mai puţin îi interesează, că nu mai plătesc nimic în cazul ăsta - vă spun şi îmi pare rău că sunt atât de sinistru în afirmaţii. În ceea ce priveşte pagubele materiale, cetăţenii însă se pot îndrepta să ceară despăgubiri", a explicat Dan Trifu, în opinia căruia acest lucru se poate rezolva foarte simplu: Primăria ar trebui, la bugetul enorm pe care îl are, să prevadă un fond pentru a-i despăgubi pe cetăţenii ale căror maşini sau acoperişuri au fost avariate de copaci doborâţi de furtuni.

În schimb, dacă lucrările de întreţinere a arborilor s-ar face corect, la timp şi cum scrie la carte, copacii vor asigura, în mod firesc, mai mult oxigen.

"Dau exemplul Bucureştiului, când tu eşti în infringement pe calitatea aerului, te apuci să faci din copaci stâlpi de telegraf, sau te apuci să plantezi noi copaci? Un arbore când e întreţinut normal, el nu cade şi e benefic pentru sănătatea populaţiei! Când ţi se spune că eşti în infringement şi afectezi grav sănătatea populaţiei iar studiile din 2000 spun că atunci avea 11.000 de decese în Bucureşti (conform unui studiu realizat de Institutul Naţional de Sănătate Publică împreună cu o serie de institute renumite din lume n.r.) nu e normal, e chiar un act criminal să toaletezi şi defrişezi într-o localitate cu un trafic aşa de intens ca al Bucureştiului", a mai adăugat Trifu.

Copaci ciopârţiţi în sectorul 4 (De la cititori)

De ce se întâmplă şi ce este de făcut?

Întrebat cum de este posibilă proliferarea acestui fenomen, Trifu a explicat că autorităţile îşi permit în continuare să defrişeze si toaleteze abuziv "pentru că foarte mulţi cetăţeni agreează încă aceste toaletări şi defrişări" şi fiindcă legislaţia este prea permisivă în materie de protecţie a mediului.

"Foarte mulţi cetăţeni se tem să nu pice tocmai pe maşina sau balconul lor şi mulţi cetăţeni încă nu au învăţat ce înseamnă un arbore pentru sănătatea populaţiei. Trăiesc în continuare cu această idee fixă: mai bine maşina şi locul meu de parcare decât un arbore. Mai avem foarte mult de lucru la capitolul mentalitate. Ne lipseşte simţul civic şi responsabilitatea în ceea ce priveşte protecţia mediului.

Mai e un motiv, legislaţia e foarte amabilă cu cei ce încalcă legea. Să ştiţi că absolut toate avizele care pleacă de la direcţia de mediu a Primăriei Capitalei sunt întocmite ca la carte. Ei, când ajung la primăriile de sector aceste avize sunt transformate după voia primarului. El dictează cum să se toaleteze, cum să se defrişeze, nimeni nu mai ţine cont de aviz!

Dacă legea ar interveni şi ar spune: "am înţeles, ai greşit o dată, de două ori, dar dacă şi a treia oară greşeşti, ăsta e abuz în serviciu în formă calificată şi se sancţionează cu amendă penală sau închisoare de la 6 luni la 2 ani", lucrurile s-ar schimba. În legislaţie trebuie să prevedem că executarea de lucrări de întreţinere în mod repetat intră pe răspundere penală şi plăteşti.

Acum prevede amenzi nesemnificative, de câteva sute de lei pentru cel ce face lucrări neconforme cu avizul, le atacă şi pe acelea, sunt direcţii din aceleaşi instituţii… aceleaşi autorităţi locale.

Trebuie să modificăm neapărat legea spaţiilor verzi şi atunci îi putem pune la respect pe aceşti oameni", a concluzionat Trifu.

Merită ştiut că trei arbori de dimensiune medie asigură oxigenul necesar unui om!

De asemenea, merită ştiut şi că, potrivit specialiştilor, toaletarea excesivă - respectiv acea ciopârţire a copacilor până când ajung să semene cu stâlpii de telegraf, pe care o vedem adesea în Capitală, poate duce la uscarea rădăcinii şi creşte riscul ca aceştia să se prăbuşească, cu alte cuvinte, în încercarea lor de a preveni, autorităţile pot produce exact răul pe care declară că vor să-l evite.

"Fără hrana necesară furnizată de coroană, părti din rădăcină mor, lăsând astfel arborele fără capacitatea optimă de ancorare şi de absorbţie a substanţelor nutritive din sol. În general, pierderile de la nivelul rădăcinii sunt echivalente cu volumul din coroană care a fost îndepărtat din coroană. Prin dispariţia sistemului de susţinere, constituit de rădăcină, arborele devine în sine un pericol, oricând existând posibilitatea ca acesta să fie doborât de vânt, spre exemplu", explica recent, pentru Hotnews, dr. peisagist Diana Culescu, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România - AsoP.