Sociolog: Avem o criză destul de mare de mândrie naţională şi de speranţă în această ţară
Sociologul Barbu Mateescu a atras atenţia, într-o emisiune Euronews, că avem o criză destul de mare de mândrie naţională şi de speranţă în această ţară.
Jurnalist: Vreau să ne uităm şi la cei care ar vrea ca România să iasă din Uniunea Europeană şi, eu vorbeam de un coşmar în acest sens, în 2022, 25% cochetau cu ideea, acum 10%, o înjumătăţire, mai mult decât o înjumătăţire. Există vreo explicaţie pentru asta?
Barbu Mateescu: Una din explicaţii are de-a face şi cu războiul din Ucraina, care în primul rând a reafirmat peste tot în Europa importanţa NATO, care era o instituţie în adormire în mentalul colectiv, şi, de asemenea, şi importanţa Uniunii Europene cumva printr-o relaţionare. Dar avem şi o criză destul de mare de mândrie în această ţară, desigur şi de speranţă, dar mai ales de mândrie.
Jurnalist: Mândrie naţională sau ce fel de mândrie?
Barbu Mateescu: Da, mândrie individuală prin raportare la faptul că aparţin comunităţii numite România. Există, evident, o inegalitate în această privinţă. Unii oameni nu au nevoie de această mândrie atât de mult pentru că au reuşite profesionale sau de alt tip, dar sunt oameni care sunt foarte sensibili la asta.
Şi aş uni, într-un mod poate mai paradoxal, acest slide cu România, că trebuie să-şi reprezinte mai bine interesele în Europa, cu ceea ce am văzut la campionatul european de vara trecută, când în ţară şi în diaspora a fost o efervescenţă de emoţii absolut colosală în jurul unei echipe care, atenţie, nu era uşor să o iubeşti, că n-a obţinut nişte rezultate fenomenale, n-a ajuns campioană europeană sau vice-campioană europeană, dar a luptat foarte mult, a suferit şi înfrângeri, dar asta n-a contat. Oamenii s-au simţit reprezentaţi de efortul acelei echipe şi de faptul că ea era acolo, că se calificase.
Deci, există această nevoie în societate ...şi nu ştiu dacă cineva îşi poate aminti un lucru făcut de statul român, de la integrarea în Uniunea Europeană, prin care să se fi opus vreunei decizii luate la nivel european şi să fie ceva de impact, adică, un moment când statul român a spus, nu, asta nu vrem, nu acceptăm, trebuie renegociat.
Jurnalist: Şi e bine, sau e rău să se opună, pentru că şi aici intrăm într-o zonă de euroscepticism, care poate fi periculos, şi vedem ce se întâmplă şi în zona asta izolaţionistă.
Barbu Mateescu: Da, însă spun că în acest context de care spuneam, care e psihologic şi este emoţional, s-a acumulat cumva şi un fel de aşteptare.
Jurnalist: Să fim mai bine reprezentaţi la Bruxelles.
Barbu Mateescu: Da, m-am gândit la ascensiunea foarte rapidă a AUR după ce Austria a spus nu intraţi în Schengen. Adică, există o nevoie de reprezentare în spaţiul ăsta şi este destul de mare, inclusiv, după cum foarte bine arată sondajul INSCOP, oameni care nu sunt nici pe departe ostili Uniunii Europene.
Jurnalist: Cum se explică o dorinţă pro-europeană a poporului român şi totuşi un candidat care are suficient de multă tracţiune acum, nu ştiu cât de multă tracţiune are?
Barbu Mateescu: Sunt mai multe lucruri care pot fi răspunsuri. În primul rând, accesul la informaţie, care nu e clar în ce măsură se realizează foarte bine, ce declaraţii ale lui Călin Georgescu ajung la publicul care l-a votat sau care l-ar vota. Foarte multe din declaraţiile remarcabile ale lui Călin Georgescu sunt cu mult înainte de campanie şi au fost descoperite după turul 1 sau după anularea turului 2 de către presă care a săpat şi care a spus uitaţi ce spunea în aprilie 2024 despre partide şi despre democraţie şi aşa mai departe.
Jurnalist: Şi despre Federaţia Rusă inclusiv.
Barbu Mateescu: După aceea vorbim iarăşi de o nemulţumire destul de mare existentă la momentul alegerilor şi înainte de alegeri. Şi după aceea o perioadă de la anularea alegerilor şi până acum, începând cu anularea în sine, care iarăşi a pus în prim plan alte lucruri decât temele geopolitice... temele care îi interesează pe oameni.
