Sobianin despre războiul dintre clanurile Clinton şi Bush, Rusia şi schimbarea iminentă a Americii

O întâlnire la Moscova dintre Henry Kissinger şi Vladimir Putin, desfăşurată în data de 3 februarie, a trecut neobservată în mainstream media, însă a inflamat cercurile de iniţiaţi după ce analistul rus Alexander Sobianin a acordat un interviu ziarului Pravda.
Henry Kissinger, fost secretar de stat american.
Henry Kissinger, fost secretar de stat american. (Captură Foto)

Un apropiat de Kremlin şi cunoscut analist rus, Alexander Sobianin, consideră că Henry Kissinger a încercat să îl convingă pe Vladimir Putin să se alăture Noii Ordini Mondiale în timpul întâlnirii lor din 3 februarie. În schimb Rusia ar trebui să fie de acord să salveze băncile occidentale şi să uşureze efortul Vaticanului de a crea o religie unică mondială.

Sobianin, membru al Comitetului Consultativ al Centrului pentru Mediul Strategic şi membru al Consiliului Ruso-Iranian pentru Afaceri Publice, a făcut aceste comentarii în timpul unui interviu cu ziarul Pravda, despre întâlnirea dintre fostul secretar de stat american şi preşedintele rus.

Când a fost întrebat despre obiectivele vizitei lui Kissinger la Moscova, Sobianin a declarat că oamenii precum Kissinger nu fac vizite din motive personale, adăugând că “astfel de evenimente întotdeauna au loc de dragul problemelor globale şi complicate, precum acţiunile ruso-americane în jurul lumii, războaie, pieţe globale şi revoluţii”.

Sobianin a precizat că Putin şi Kissinger au discutat cel mai probabil despre Orientul Mijlociu, Rusia, preţul petrolului şi Ucraina, deşi a evidenţiat că aceste chestiuni nu necesită prezenţa lui Kissinger la Moscova. Sobianin a declarat că “în Orientul Mijlociu suntem acum martori la crearea unui echilibru al tuturor forţelor globale”, dând de înţeles, probabil, că intervenţia militară rusească în Siria a echilibrat “terenul”.

Sobianin a menţionat faptul că Putin s-a mai întâlnit în 2013 cu Kissinger, adăugând că acesta din urmă reprezintă “un anumit grup al elitei politice americane care include şi clanul Bush”. Sobianin a continuat să afirme faptul că “lumea se mişcă cu rapiditate în direcţia distrugerii sistemului financiar curent. În aceste circumstanţe, cei care deţin fonduri de magnitudinea unor bugete naţionale caută oportunităţi pentru a-şi salva banii, astfel încât aceşti bani să funcţioneze atunci când sistemul financiar actual dispare şi apare cel nou”.

“Ar trebui înţeles faptul că, în timp ce întreaga lume şi, din păcate, Rusia, este implicată în conflicte şi jocuri politice, americanii consideră că ei stabilesc regulile acestor jocuri”, a declarat Sobianin, evidenţiind faptul că, după părerea sa, SUA “elaborează regulile” în ceea ce priveşte momentul în care petrodolarul ajunge la un final.

În mod ironic, Kissinger a avut un rol esenţial în negocierea petrodolarului cu Arabia Saudită în 1974, sub administraţia Nixon, ceea ce a dus la începutul tranzacţionării petrolului în dolarii americani, ţările fiind nevoite să-şi dezvolte mari rezerve de dolari pentru tranzacţii.

Conform lui Sobianin, SUA încearcă acum o tranziţie de la economia globală la o “lume post-dolar”, o lume care, aşa cum se exprimă el, “nu mai este globală”. El a susţinut că acest lucru îl implică pe Putin deoarece SUA intenţionează să coopereze cu Moscova în ciuda aparenţelor pe care el le-a numit o “retorică politică extrem de agresivă împotriva Rusiei”.

“SUA şi Rusia cooperează şi acum asupra unor chestiuni vitale în majoritatea domeniilor sensibile, inclusiv război, petrol, investiţii, tehnologie, etc.”, a susţinut Sobianin, continuând să explice că alianţa BRICS şi Parteneriatul Transatlantic sunt două exemple ale “asocierilor economice” asupra cărora SUA lucrează în prezent în mod activ.

“În această luptă, datorită faptului că datoria SUA se măreşte, salvarea economiei americane este imposibilă chiar dacă întregul Orient Mijlociu ar fi incendiat. Vedem două clanuri care se luptă pe viaţă şi pe moarte – Bush şi Clinton”, a susţinut Sobianin, înainte să adauge faptul că viitoarele alegeri din SUA vor fi probabil şi ultimele “deoarece America s-ar putea schimba şi ar putea deveni o naţiune complet diferită”.

Sobianin a detaliat această idee, explicând că Henry Kissinger este în prezent în clanul Bush şi reprezintă interesele acestora, în timp ce Hillary Clinton este mai puternică în această bătălie.

Mai mult, Sobianin consideră că Henry Kissinger a venit la Putin pentru a afla ce anume găseşte liderul rus mai atractiv: o nouă lume globală condusă de Hillary Clinton sau o poziţie cu o orientare mult mai naţională din partea clanului Bush.

“În această luptă, datorită faptului că datoria SUA se măreşte, salvarea economiei americane este imposibilă chiar dacă întregul Orient Mijlociu ar fi incendiat. Vedem două clanuri care se luptă pe viaţă şi pe moarte – Bush şi Clinton”, a susţinut Sobianin, înainte să adauge faptul că viitoarele alegeri din SUA vor fi probabil şi ultimele “deoarece America s-ar putea schimba şi ar putea deveni o naţiune complet diferită”.

“Cu siguranţă, noua ordine mondială conform clanului Clinton şi diferitelor societăţi precum Fundaţia Soros sunt mai puţin acceptabile pentru Rusia”, a afirmat Sobianin, creând o legătură între explicaţia sa, economia globală şi criza datoriei suverane. “Henry Kissinger a venit în Rusia în momentul desfăşurării unei lupte brutale între două grupuri de bancheri. Învinsul va trebui să facă ceva în legătură cu datoria americană de zeci de trilioane de dolari”. În acelaşi timp, a adăugat Sobianin, SUA urmăreşte să distrugă “pe cineva din interior”, folosindu-l pe post de ţap ispăşitor pentru datoria imensă americană, care trage în jos întreaga naţiune.

“Rusia este un jucător mic dar extrem de important pe scena globală. Nu am participat şi nu vom participa la evenimentele lor domestice, dar Rusia a fost cea care a devenit un factor cheie pentru afirmarea Statelor Unite şi a Federal Reserve (Fed)”, a precizat Sobianin, indicând faptul că default-ul Rusiei asupra garanţiilor guvernamentale în anii 1990 a permis extinderea masivă a puterii Fed-ului de a folosi politica monetară globală în vederea manipulării economiei reale.

Sobianin consideră că acum este momentul epocal când Rusia poate determina soarta Statelor Unite, lucru ce ar putea justifica vizita lui Kissinger, care reprezintă elita americană din penumbră.

“Clanul Bush are nevoie de banii Rusiei, de forţele armate ale Rusiei, de suportul politic al Rusiei pentru a înfrânge clanul Clinton, cu scopul de a distruge ulterior întregul grup de bancheri şi să îi facă responsabili pentru datoria naţională americană. Ei [clanul Bush] sunt pregătiţi să ofere Rusiei un suport puternic în diferite zone”.

Schimbând direcţia conversaţiei, Pravda a cerut opinia lui Sobianin despre zvonul că Henry Kissinger a efectuat, în schimb, această vizită pentru a-l susţine pe Putin după un raport publicat recent de Marea Britanie, întocmit de judecătorul Sir Robert Owen, care a concluzionat că statul rus a fost în spatele asasinării fostului agent KGB Alexander Litvinenko.

Sobianin a răspuns că a auzit zvonurile şi a precizat că Henry Kissinger are libertatea de a negocia şi de a lua decizii pe loc, “el nu este un şerpaş”. De asemenea, Sobianin a notat că nu vede niciun fel de opoziţie din partea elitei ruse la adresa lui Putin.

În ceea ce priveşte întâlnirea din Cuba dintre Patriarhul Kirill, şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, şi Papa Francisc, Pravda l-a întrebat pe Sobianin de ce consideră că jucătorii de top din SUA, Vatican, Germania şi Franţa au început dintr-o dată să ajungă la înţelegeri mutuale cu Rusia.

Sobianin a răspuns că întâlnirea dintre Papa Francisc şi Patriarhul Kirill “a fost cu siguranţă un eveniment marcant care are nuanţele sale precum, de exemplu, faptul că Banca Vaticanului a suferit de pe urma atacului desfăşurat de băncile americane. Sistemul financiar catolic trebuie să îşi asigure securitatea şi Rusia îi poate ajuta.”

Discutând despre întâlnirea dintre liderii celor două biserici – care a avut loc între timp, în 12 februarie – Sobianin a declarat în 3 februarie că Francisc şi Kirill vor discuta despre nevoia renunţării la prozelitism, ecumenism de dragul înţelegerii şi uniunii împotriva a două ameninţări majore: pierderea simţământului religios în viaţa umană şi mişcările agresive din Islam. Cel mai important obiectiv este acela de a readuce credinţa în vieţile oamenilor, mai susţine Sobianin, adăugând că în istoria recentă a existat un precedent pentru o asemenea conlucrare, în 2010, când o delegaţie a Bisericii Romano-Catolice, în numele Papei Benedict al XVI-lea, a dăruit relicve ale Sfântului Andrei către Districtul Metropolitan al Bisericii Ortodoxe Ruse din Kazahstan.

Acuzaţiile lui Sobianin privind lichiditatea Băncii Vaticanului, care este înconjurată de acelaşi mister ca şi Bank for International Settlements (BIS), au fost abordate în trecut de multe persoane, inclusiv de Papa Francisc. După scandalul Scarano din 2015, Papa a cerut - oficial - reforme stricte în privinţa structurii bancare a Vaticanului. Un alt scandal major a avut loc în 2012, înaintea acestei reforme, când fostul şef al Băncii Vaticanului, Ettore Gotti Tedeschi, a fost înlăturat din funcţie de către comitetul de conducere al băncii, care a declarat că acesta nu şi-a îndeplinit îndatoririle într-o manieră "corespunzătoare".