Sistemul contraatacă. Vlad Voiculescu, pus la zid după ce a vorbit despre nereguli în domeniul transplanturilor

La scurtă vreme după ce ministrul Sănătăţii a pus sub semnul întrebării modul în care Spitalul Sfânta Maria din Capitală a fost acreditat pentru transplant de plămâni şi a acuzat că pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare nu beneficiază întotdeauna de şanse egale, reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Transplant acuză că, din cauza acestor declaraţii, în România nu s-au mai făcut transplanturi în ultimele 10 zile.

"Atacurile declanşate recent, în spaţiul public, asupra Agenţiei Naţionale de Transplant şi asupra activităţii de transplant, au drept consecinţă faptul că din acel moment nu s-a mai efectuat niciun transplant în România, fapt fără precedent. La singurul donator în moarte cerebrală declarat la Satu-Mare în urmă cu o zi, în cursul zilei de sâmbătă, 26 noiembrie, medicul legist a refuzat să-şi dea acordul de teamă să nu fie implicat în scandalul mediatic la care asistă. În aceste condiţii dorim să subliniem că (...) mediatizarea excesivă a unei situaţii neclarificate până la capăt, în lipsa tuturor informaţiilor de care avem nevoie, afirmaţii uneori denigratoare, calomnioase chiar la adresa unor persoane din activitatea de transplant (...) va atrage dificultăţi în obţinerea consimţământului de donare cu scăderea activităţii de transplant şi creşterea mortalităţii în rândul celor ce aşteaptă să fie transplantaţi", a declarat Radu Deac, directorul executiv al ANT.

La rândul său, Irinel Popescu, şeful Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni, a susţinut şi el că numărul de donatori de organe a început să scadă şi că în ceea ce priveşte transplantul de ficat nu se poate vorbi de prioritate pe listele de aşteptare.

"Bolnavii aflaţi pe lista de aşteptare beneficiază toţi de un cod CUIANT şi sunt înscrişi în Registrul Naţional de Transplant. Nu există o prioritate pe listă deoarece ciroza hepatică este o boală imprevizibilă şi impredictibilă, sunt situaţii în care bolnavii au rămas cu o boală stabilă şi cu un scor de gravitate modeste ani de zile şi la care nu se impunea transplantul, în timp ce alţii, brusc, au făcut o decompensare ce a impus transplantul de urgenţă! Deci de-a lungul timpului, această alocare s-a făcut întotdeauna pe criterii strict profesionale, există un regulament depus la ANT care l-a înaintat MS şi orice afirmaţii calomnioase pe această temă, din punctul meu de vedere, sunt total neavenite", a spus Popescu.

Aflat şi el printre vorbitori, Mihai Lucan, şeful Institutului de Urologie şi Transplant Renal din Cluj, a negat orice acuzaţie de favoritism la efectuarea transplanturilor, susţinând că aceste operaţii se fac pe criterii medicale nu sociale.

"Dacă dumneata ai fi preşedinte sau ministrul Sănătăţii, n-aş avea voie să te transplantez dacă ai avea criteriile medicale? Cum să mai faci transplant fără donatori? Aţi auzit de cazul de la Satu Mare, n-a vrut să mai semneze acordul de donare că iese scandal mare în presă şi Ministerul susţine acest scandal, că se face trafic de organe!", a susţinut Lucan.

Reamintim că o anchetă a Corpului de control al Ministerului Sănătăţii a scos la lumină existenţa unor "nereguli grave" şi aplicarea unor criterii subiective la probarea şi prioritizarea operaţiilor de transplant în România, astfel încât pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare nu beneficiază întotdeauna de şanse egale.

"Criterii şi proceduri de alocare a organelor nu există, iar legile, dacă sunt, nu sunt respectate. Nu există un regulament de alocare a organelor, ci doar o cutumă. Nu există liste de aşteptare corelate la nivel naţional pentru fiecare organ, iar pacienţii de pe listele de aşteptare nu beneficiază întotdeauna de şanse egale", a declarat ministrul Sănătăţii.

Potrivit ministrului Sănătăţii, sistemul face posibil ca un pacient aflat în fruntea listei de aşteptare să nu fie cel care intră în sala de operaţie în momentul în care a apărut un organ compatibil pentru el. Astfel, în anul 2014, au existat cazuri de pacienţi înscrişi chiar în acel an pe lista de aşteptare pentru transplant, care au avut prioritate în faţa unor bolnavi aflaţi pe listele de aşteptare încă din 2005.

Tot Vlad Voiculescu a anunţat că toate dosarele de acreditare a activităţii de transplant, precum şi întreaga legislaţie în domeniul transplantului va fi verificată şi şi-a exprimat dubii în privinţa modului în care spitalul Sfânta Maria din Capitală a fost acreditat pentru transplant de plămâni - deşi nu întruneşte condiţiile - şi, de asemenea, asupra modului în care a fost coordonată activitatea de transplant.

Merită menţionat că Alianţa Medicilor a luat şi ea poziţie în acest scandal, atrăgând atenţia, la fel ca ministrul Sănătăţii, că transplanturile nu pot fi făcute oricând şi oricum, doar pentru a servi drept stindard şi lozincă.

"Este România pregătită pentru a face transplantul pulmonar, aici, în ţară? Şi dacă este, ar trebui să facem aşa ceva? Iată un nou subiect de controversă în sănătatea românească.

În timpul Revoluţiei Culturale, Mao a ajuns la concluzia că lucrurile nu merg bine deoarece prea mulţi chinezi muncesc în agricultură, aşa că a lansat o întrecere muncitorească a oţelului: toată lumea trebuia să producă oţel. Sate amărâte au construit furnale pentru a participa la marea întrecere: ce conta că oţelul produs era în mare parte fără nicio valoare, obiectivul politic de a „proletariza” China era atins.

Direcţiile dezvoltării în Sănătate sunt, fără îndoială, politice, dar o decizie politică ar trebui să implice etică şi responsabilitate, ca să nu mai vorbim de bun simţ şi intuiţie, sprijinite pe opiniile experţilor. Transplantul de organe este poate actul medical cu cele mai mari implicaţii etice, deoarece implică două vieţi (poate ar fi util să amintesc decizia unui celebru chirurg parizian de a renunţa pentru totdeauna la efectuarea transplantului hepatic de la donator viu, în urma decesului unui astfel de donator), un astfel de act nu poate fi făcut oricând şi oricum, doar pentru a servi drept stindard şi lozincă, indiferent care ar fi cauza.

Chirurgia de transplant este, şi trebuie să fie, apanajul unei echipe complexe, rodate timp de ani de zile în chirurgia organului respectiv. Este ilogic să doreşti să faci transplant pulmonar într-un spital în care nu s-a făcut în prealabil sistematic chirurgie pulmonară - indiferent dacă echipa operatorie este competentă, vorbim de tot lanţul de îngrijire, care implică şi infirmiere, şi asistente, şi mulţi alţii, toţi aceştia trebuind să fie familiari cu tehnicile de îngrijire ale unui astfel de bolnav, ceea ce nu e cazul", scrie, pe Facebook, Alianţa Medicilor.