Siropul de porumb este mai dăunător decât zahărul (studiu)

Dr. Robert Lustig, un profesor de pediatrie la Facultatea de endocrinologie de la Universitatea din California, este primul care a descifrat modul în care se produce metabolismul zahărului în organismul uman. În ultimii ani, cercetătorul a câştigat popularitate, susţinând că consumul excesiv de zahăr este foarte dăunător pentru sănătate. Un nou studiu realizat de Universitatea din Utah a confirmat unele dintre constatările savantului american. Cercetările clinice au arătat că siropul de porumb, care este conţinut în multe alimente rafinate pe care le consumăm în abundenţă în ziua de azi, a avut efecte mult mai distrugătoare asupra organismul femelelor şobolanilor, comparativ cu zahărul obişnuit. Siropul nu a redus doar fertilitatea animalelor, ci a provocat şi moarte prematură.

Potrivit compoziţiei sale, siropul de porumb cu conţinut ridicat de fructoză (HFC) este similar zahărului de masă, doar că conţine mai multă fructoză.

De-a lungul mai multor decenii, producătorii au susţinut că HFC conţine 55% fructoză şi 45% glucoză. Aceste proporţii sunt aproape identice cu cele ale zahărului alb, care este compus din 50% fructoză şi 50% glucoză. Cu toate acestea, experimentele au arătat că nivelul de fructoză în HFC poate atinge chiar şi 65%. Conţinutul sporit de fructoză este unul din motivele nocivităţii sporite a siropului de porumb, comparativ cu zahărul rafinat.

Siropul de porumb mai dăunător decât zahărul de masă

Potrivit lui Wayne Potts, expertul senior al experimentului, "studiul desfăşurat de Universitatea din Utah este cel mai complex din ultimul timp şi prezintă explicit diferenţele tangibile dintre siropul de porumb şi zahărul de masă." "Reuters" relatează experimentul în felul următor:

"În timpul experimentului, femelele de şobolan au fost hrănite cu alimente care în proporţie de 25% constau din carbohidraţi de glucoză şi fructoză, cunoscuţi şi sub numele de monozaharide conţinute în sirop de porumb. Şoarecii din celelalte grupuri au avut o dietă compusă din 25% zaharoză.

Şoarecii aflaţi pe dieta fructoză-glucoză au produs cu 26,4% mai puţini descendenţi comparativ cu şoarecii care au primit zahăr de masă obişnuit..."

Cercetările sugerează faptul că oamenii, în special femeile, pot avea probleme serioase de sănătate dacă consumă o cantitate prea mare de sirop de porumb. Siropul de porumb este conţinut în multe alimente rafinate, în care este foarte bogată dieta omului modern.

Potrivit studiului, dieta a 13-25% din americani este formată în proporţie de 25% din îndulcitori. Siropul de porumb este unul dintre cei mai populari îndulcitori (42%) după zahărul obişnuit (44%). Celelalte 14 procente reprezintă îndulcitorii naturali: mierea, melasa şi fructele. La nivel mondial consumul mediu de HFC este mai mic şi constituie circa 8% din toţi îndulcitorii.

Consumul fructozei în cantităţi excesive poate provoca boli cronice, cum ar fi rezistenţa la insulină, care poate degenera în diabet, precum şi boli de inimă şi cancer.

Pacienţii cu nivel ridicat de zahăr în sânge sunt mai expuşi riscului de deces prematur

Autorii studiului sunt de părere că verificarea nivelului de zahăr din sânge la pacienţii cu insuficienţă cardiacă poate ajuta la identificarea celor care se află în zona de risc. Dr. Douglas Lee susţine: ”studiul nostru recomanda măsurarea nivelului de zahăr din sânge tuturor pacienţilor cu insuficienţă cardiacă acută care ajungeau la urgenţă, pe motiv că această procedură le-ar fi putut oferi medicilor informaţii utile pentru stabilirea diagnosticului şi identificarea tratamentului optimal. Dintre pacienţii care nu sufereau de diabet, majoritatea lor (51%) avea un nivel normal de glucoză în sânge, nu mai mare de 6,1 milimoli pe litru”.

La pacienţii care nu sufereau de diabet, dar care aveau un nivel uşor ridicat de zahăr din sânge, riscul de deces din atac de cord timp de o lună era mai mare cu 26% comparativ cu pacienţii cu zahăr în limitele normei. Cei la care nivelul de zahăr din sânge se apropia de indicatorii bolnavilor de diabet zaharat, riscul de deces din atac de cord a crescut până la 50%. Un grad înalt de zahăr în sânge este asociat adesea cu un risc sporit de deces din cauza bolilor cardiovasculare.

Există o înţelegere vehiculată, potrivit căreia o nutriţie sănătoasă este foarte costisitoare pentru un om obişnuit şi este potrivită doar pentru oamenii înstăriţi. În realitate, produsele naturale benefice pentru organism ar putea fi cu mult mai accesibile dacă nu ar fi corporaţiile mari din industria alimentară şi politicienii care le promovează interesele.

Spre exemplu, în Statele Unite ale Americii cultivarea sfeclei de zahăr şi a cerealelor este puternic subvenţionată de către stat. Potrivit revistei Business Insider, Departamentul american al Agriculturii alocă anual 1,3 miliarde dolari SUA în calitate de subvenţii pentru creşterea cerealelor, grâului, soii şi sfeclei de zahăr. În final, se ajunge la situaţia în care un kilogram de pâine albă constă mai puţin decât un kilogram de broccoli.

Cândva zahărul era doar un condiment în dieta oamenilor, iar acum a devenit un aliment indispensabil. Potrivit site-ului SugarScience.org, îndulcitorii suplimentari se ascund sub 60 de denumiri diferite în circa 74% din produsele rafinate.

Este de asemenea notabil faptul, că produsele rafinate ar putea avea preţuri mult mai mici, dacă produsele semifabricate nu ar fi o sursă atât de importantă de venit pentru industria alimentară şi pentru politicieni. În aceste circumstanţe, marilor producători de alimente le este totalmente nerentabil să-şi se reorienteze producerea către alimentele naturale şi nerafinate.

Ştiţi cât de mult zahăr consumaţi zilnic?

Este general recunoscut faptul că dieta omului modern duce la obezitate, hipertensiune arterială, boli de inimă şi cancer. Dar, ca regulă, experţii nu sunt înclinaţi să accepte că zahărul ar fi răul suprem într-un asemenea regim alimentar. Medicii şi nutriţioniştii îi asigură pe pacienţi că nu este nimic în rău în a consuma prăjituri sau brioşe, cel mai important lucru fiind să nu exagerăm cu consumul acestor dulciuri.

Totuşi, dieta noastră zilnică constă în principal din produse rafinate şi atunci problema moderării consumului de zahăr decade automat, deoarece aproape toate alimentele rafinate pe care le consumăm cu regularitate conţin zahăr suplimentar. Uneori, doar un singur produs este suficient pentru a ne lua doza zilnică de zahăr, în special aceasta vizează băuturile răcoritoare dulci.

O cantitate prea mare de zahăr şi fructoză suprasolicită ficatul şi poate provoca tulburări metabolice cronice. Potrivit oamenilor de ştiinţă, cantitatea inofensivă de zahăr este de 6-9 linguriţe (25-38 grame) pe zi (inclusiv zahărul, care se conţine în alimente). Depăşirea acestei norme creşte riscul de rezistenţă la insulină. Fructoza prelucrată este şi mai periculoasă deoarece cauzează disfuncţii metabolice grave. Spre deosebire de alte tipuri de zahăr, fructoza se transformă în grăsime.

Acizii graşi care se formează în procesul metabolismului fructozei, se acumulează sub formă de mici depozite de grăsime în ficat şi ţesuturile musculare scheletice, ceea ce duce la rezistenţă la insulină şi boală a ficatului gras de geneză non-alcoolică. Rezistenţa la insulină poate degenera în diabet zaharat tipul II şi sindrom metabolic. În plus, metabolismul fructozei în ficat produce elemente ale descompunerii şi toxine, inclusiv o cantitate mare de acid uric, ceea ce creşte tensiunea arterială şi provoacă gută.

Limitarea consumului fructozei poate preveni bolile cronice

Există dovezi incontestabile potrivit cărora zahărul rafinat şi fructoza prelucrată se află printre principalii factori care conduc la obezitate şi boli cronice, inclusiv boli cardiovasculare. Într-un raport publicat în revista JAMA Internal Medicine, oamenii de ştiinţă au analizat creşterea consumului zaharurilor suplimentare în ultimele două decenii şi ponderea acestuia în numărul total de calorii consumate. Principala concluzie a cercetătorilor a fost că consumul exagerat de zahăr a crescut semnificativ mortalitatea din cauza bolilor cardiovasculare.

Pentru persoanele la care 30% din calorii din totalul dietei reprezintă zaharurile suplimentare (acest lucru este foarte frecvent în rândul adolescenţilor), riscul de a muri de boli de inimă creşte de patru ori.

Prin urmare, dacă ne dorim să readucem greutatea corpului la normal şi să reducem riscul bolilor cardiovasculare, cancer, diabet şi boala Alzheimer, trebuie să fim foarte atenţi la consumul produselor rafinate. Zahărul rafinat, fructoza tratată, cerealele şi alţi carbohidraţi care produc zahăr generează o perturbare a interacţiunii insulinei şi leptinei, ceea ce cauzează multe boli cronice.

Dacă suferiţi de rezistenţă la insulină/leptina, diabet zaharat, hipertensiune arterială, boli de inimă sau obezitate, cel mai bine este să limitaţi consumul total de zahăr şi fructoză la 15 grame pe zi. Pentru ceilalţi, sunt suficiente 25 g de fructoză. Cel mai simplu mod de a realiza acest obiectiv este să renunţăm la produsele rafinate şi să dăm prioritate alimentelor organice.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.