Sfârşitul 'putinismului': Ce va urma?

Nimeni din Rusia nu se îndoia de rezultatul ultimelor alegeri prezidenţiale. Triumful lui Vladimir Putin era de aşteptat. Însă, în legătură cu ce se va întâmpla începând de luni, când Putin va începe să se pregătească pentru preluarea noului său mandat prezidenţial, unul de şase ani, există mari incertitudini şi se formulează supoziţii febrile. Principala întrebare care se face auzită la Moscova este 'cât va mai rezista Putin?', relatează cotidianul american Washington Post.

'Pentru o scurtă perioadă de timp', în opinia celor mai vehemenţi reprezentanţi ai opoziţiei ruse, care prevăd o amplificare a atitudinilor protestatare. Analiştii ceva mai lucizi sunt de părere că liderul autoritar şi anturajul său se vor putea menţine la putere vreo câţiva ani, cu condiţia să împace publicul nemulţumit prin reforme politice şi economice.

Pesimiştii cred că Putin se va menţine la putere chiar întreaga perioadă de şase ani, însă în mod sigur nu va rămâne pentru un al doilea mandat, pe care a mizat probabil atunci când, în septembrie, şi-a anunţat intenţia de a reveni la Kremlin. Ruşii cu care au comunicat jurnaliştii de la Washington Post repetau unul şi acelaşi lucru: regimul autocratic, care bântuie în ţară în ultimele decenii, a murit deja. Problema este ce va urma acestui regim şi când.

O astfel de observaţie poate fi făcută şi în legătură cu un alt mare şi aparent stabil regim dictatorial - cel din China. Vizita bine gândită pe care a efectuat-o luna trecută la Washington vicepreşedintele Xi Jinping, care în septembrie va prelua conducerea Chinei, corespunde perfect planurilor acestui regim în vederea unui transfer blând al puterii şi a unei preşedinţii de zece ani a lui Jinping.

Însă, chiar şi oameni din guvernul Chinei afirmă că echilibrul politic pe care-l vizează un asemenea pas nu este unul tocmai funcţional. În ineditul raport elaborat în colaborare cu Banca Mondială şi publicat săptămâna trecută, tehnocraţi ai Centrului ştiinţific de dezvoltare de pe lângă Consiliul de Stat al Chinei au ajuns la concluzia că pentru a putea menţine creşterea economică în următorii 20 de ani, 'este necesar ca statul chinez să-şi adapteze strategia de dezvoltare', care să includă discuţii libere în cadrul societăţii, supremaţia legii şi deschiderea procesului politic, precizează Washington Post.

De la începutul acestui secol, Rusia şi China au fost două constante: state autocrate, care se opun promovării libertăţilor civile, care se războiesc periodic cu ţările vecine şi care sunt din ce în ce mai prospere. Liderii acestor ţări considerau că lucrurile se vor menţine astfel timp de decenii bune. Însă, devine clar că ei nu au avut dreptate.

Washington Post remarcă faptul că atât Putin, cât şi colegii săi de la Beijing percep în acelaşi mod 'sursa de presiune' la adresa lor. 'Astăzi societatea noastră este total alta ca la începutul anilor 2000', nota Putin într-un articol publicat luna trecută în cotidianul american. 'Mulţi oameni au devenit mai bine asiguraţi material, mai instruiţi şi mai pretenţioşi. Schimbările survenite în cererile formulate faţă de putere, ieşirea clasei de mijloc din lumea îngustă a construirii propriei bunăstări constituie rezultatul eforturilor noastre', afirma Putin.

În raportul 'China-2030' al Băncii Mondiale este scris: 'clasa de mijloc din ce în ce mai vastă şi nivelul tot mai ridicat de educaţie va majora în mod inevitabil cererile privind o conducere socială mai bună şi extinderea posibilităţilor de participare a societăţii la discuţii privind procesul politic'. 'Dacă aceste cereri nu vor fi satisfăcute, ele ar putea provoca tensiuni sociale', atenţionează raportul.

Cu alte cuvinte, clasa de mijloc din China şi din Rusia nu va admite excluderea sa pentru încă zece ani din procesul de adoptare a deciziilor politice. La Moscova dovezile în acest sens sunt deja evidente, luând forma zecilor de mii de oameni care au ieşit în decembrie în stradă, pentru a acuza fraudele din timpul alegerilor parlamentare. În China, dovezile pot fi găsite în Sina Weibo, un microblog unde se adună oamenii nemulţumiţi de putere.

Pentru aceste două mari puteri, dar şi pentru lumea din jur, întrebarea este dacă aceste schimbări ireversibile vor veni din interior sau din exterior. Putin ar putea deveni un al doilea Gorbaciov sau un al doilea Mubarak. Unii cred că Putin va permite o liberalizare treptată, însă strategia sa din timpul campaniei electorale - bazată pe excluderea oponenţilor şi discreditarea SUA - sugerează altceva. La rândul său, Xi Jinping nu a demonstrat deschidere spre reformele propuse în raportul 'China-2030'. Represaliile la adresa disidenţilor pro-democraţie s-au amplificat în ultimii ani în China, constată publicaţia americană.

La fel ca 'primăvara arabă' de anul trecut, distrugerea statutului autocrat al Rusiei şi Chinei presupune probleme pentru SUA. Prima dintre ele este de a şti ce se va întâmpla ulterior. În ultimele decenii, politica americană faţă de aceste două state s-a bazat pe acceptarea tacită a subminării drepturilor omului în aceste ţări şi doar uneori unii politicieni americani bombăneau de formă pe marginea acestui subiect. Continuarea acestei politici ar constitui aceeaşi greşeală pe care a comis-o Administraţia Obama atunci când a început să se agaţe de regimurile autocrate din Orientul Mijlociu (OM).

Astfel, conchide cotidianul american, atunci când Putin şi Jinping îşi vor prelua atribuţiile, Administraţia de la Washington va trebui să se întrebe nu cum să construiască - sau să 'reseteze' - relaţiile cu cei doi, ci exact ceea ce discută astăzi poporul la Moscova: cât timp va mai rezista noul preşedinte?