Şeful diplomaţiei italiene: Dacă UE vrea să evite un război comercial cu Trump, să cumpere mai mult din SUA

Europa trebuie să cumpere mai mult din SUA, să crească bugetele de apărare şi să reducă reglementările pentru a face economia UE mai puternică dacă vrea să evite un război comercial cu Donald Trump, a afirmat ministrul italian de externe Antonio Tajani pentru POLITICO.

Şeful diplomaţiei italiene susţine că există o înţelegere de făcut cu actualul preşedinte american, amintind că s-a întâlnit cu Trump în 2017, când era preşedinte al Parlamentului European.

„A fost mult mai pragmatic decât s-ar putea crede”, a spus Tajani.

Trump ameninţă să lovească cu tarife vamale rivalii Americii, precum şi aliaţii săi - de la Canada şi Mexic la Columbia şi Danemarca - pentru a-i determina să se alinieze cerinţelor sale. O modalitate de a evita acest glonţ este de a crea „un climat virtuos” prin achiziţionarea mai multor bunuri din SUA, a declarat ministrul italian.

Una dintre nemulţumirile permanente ale lui Trump este că UE are un excedent comercial cu SUA.

Trump la Casa Albă este un „semnal de alarmă” pentru Europa în toate domeniile, de la comerţ la apărare, a spus Tajani.

Cheltuieli întârziate

Problema Romei este că nu are prea multă credibilitate în ceea ce priveşte cheltuielile militare - o măsură cheie pentru Trump, care a ameninţat în mod repetat că nu va apăra ţările despre care consideră că profită de SUA.

Italia cheltuieşte 1,57% din PIB pentru apărare, unul dintre cele mai scăzute niveluri din NATO şi mult sub obiectivul alianţei de cel puţin 2%.

Iar acest obiectiv stabilit în 2014 va fi aproape sigur majorat în cursul acestui an. Trump doreşte ca acesta să crească la 5 la sută, o cifră susţinută de Polonia, Estonia şi Lituania. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că noul obiectiv va fi „la nord de 3%”.

Aceasta nu este o veste bună pentru Italia, care îşi propune să ajungă la 2 la sută în 2028.

„Sunt în favoarea cheltuielilor de 2 la sută, dar nu trebuie să mă forţaţi să reduc asistenţa medicală. Mai întâi ajungem la 2, apoi vorbim despre 3”, a declarat Tajani.

Pentru a cheltui mai mult, Roma va avea nevoie de ajutor de la Bruxelles.

Italia doreşte ca UE să excludă cheltuielile pentru apărare din Pactul de stabilitate şi creştere, care limitează datoria publică la 60% din PIB şi deficitele la 3%. Italia nu îndeplineşte niciunul dintre aceşti doi parametri. Deficitul său ar trebui să scadă sub 3% abia în 2026, iar datoria ar trebui să fie de 139% până în acel an.

O altă modalitate de a creşte cheltuielile pentru apărare este utilizarea resurselor UE. Blocul ar putea folosi fondurile necheltuite din planul de redresare post-Covid de 800 de miliarde de euro pentru apărare sau ar putea emite datorie comună—o idee la care Germania şi alte ţări prudente se opun.

Tajani a menţionat, de asemenea, utilizarea Mecanismului european de stabilitate, un instrument cu o capacitate maximă de creditare de 500 de miliarde EUR pe care guvernele din zona euro l-au creat în timpul crizei euro din 2011-2012 pentru a sprijini ţările membre.

În ciuda rămânerii în urmă în domeniul apărării, Italia are acces la Trump datorită premierului Giorgia Meloni, singurul lider european invitat la inaugurarea sa din 20 ianuarie.

Tajani a vorbit deja cu noul secretar de stat al SUA, Marco Rubio.

Ei au discutat despre Ucraina, Tajani spunând că Rubio a insistat că SUA „nu va renunţa la Ucraina”. Tajani a mai spus că SUA „trebuie să fie prezentă în Africa, în Mediterană”.

Ministrul italian de externe a minimalizat riscul ca Trump să îşi pună în aplicare ameninţările de a prelua Groenlanda de la Danemarca.

„Nu cred că Trump va invada Groenlanda”, a spus el.

Dar principala concluzie a noii ere Trump este că Europa trebuie să facă mai mult pentru a se apăra, a spus Tajani.

"Trebuie să accelerăm o cale pentru a fi mai puternici şi a finaliza uniunea bancară, piaţa unică a energiei, armonizarea fiscală, apărarea europeană. Europa nu trebuie să fie puternică doar în impunerea de reguli, ci trebuie să fie puternică din punct de vedere politic şi economic”, a spus el.