Şeful Consiliului Fiscal, despre majorările salariale votate în Parlament: Nu s-a ţinut cont de nimic!

Creşterile salariale votate, cu generozitate, în prag de alegeri de parlamentarii PSD, ALDE şi UDMR nu au nici bază legală, nici suport economic. Mai mult, majorările salariale ar putea fi urmate de o majorare a punctului de pensie care ar avea un efect "catastrofic", angrenând un deficit de 7% din Produsul Intern Brut (PIB), a explicat marţi, pentru digi24.ro şeful Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

"Pentru mine este destul de clar că nu s-a ţinut cont de nimic în luarea acestei decizii (majorările salariale n.r.). Faptul că alte instituţii ale statului au avut păreri contrare iniţiativei Parlamentului nu a contat, dar aş spune că nu a contat deloc nici cadrul legal existent. Dacă ne uităm la Legea responsabilităţii fiscale nr. 69/2010, la Legea finanţelor publice sau chiar la Constituţie, constatăm că această lege votată luni intră în contradicţie cu respectivele acte normative, chiar cu Constituţia. De ce? Pentru că în primul rând discutăm de o măsură cu un impact financiar pe care Parlamentul nu l-a luat în considerare, nici măcar nu l-a estimat corect şi nici nu a venit cu măsuri financiare. În plus, în Legea 69/2010 avem o interdicţie foarte clară de a promova acte normative care se referă la creşteri de salarii, cu şase luni înainte de expirarea mandatului Guvernului. Practic, avem o lege care spune explicit aşa ceva, dar cu toate acestea a fost aprobată o lege care intră în contradicţie cu legea respectivă. Văd în primul rând o problemă legală care este absolut evidentă şi nu înţeleg de ce instituţiile care ar trebui să se sesizeze în sensul acesta, în primul rând Consiliul Legislativ care ar trebui să dea un aviz, nu au făcut-o", a declarat Dumitru.

Dumitru a mai opinat că majorările salariale adoptate de Parlament nu sunt legale şi nici sustenabile.

"Această creştere de salarii este ilegală, ea intră în contradicţie cu cadrul legal existent. Al doilea - nu poate fi o măsură sustenabilă atâta vreme cât angajăm cheltuieli permanente de la buget, finanţate iluzoriu dintr-o creştere economică care, oricum, probabil că e nesustenabilă. Când avem o creştere economică de 5,2% pe primele şase luni ale anului alimentată de o creştere de peste 10% a consumului, daţi-mi voie să spun că nu cred în sustenabilitatea acestei creşteri. Or, astfel de greşeli - precum creşterea din venituri temporare a unor cheltuieli salariale sau sociale permanente - România a mai făcut în trecut.

În perioada pre-criză am trecut printr-o experienţă similară în care se majorau salarii şi pensii din aşa-numita creştere economică, una care s-a dovedit iluzorie şi temporară. Şi am ajuns în 2009 şi în 2010 să observăm că nu putem susţine acele creşteri pentru că veniturile bugetare luate în calcul erau doar temporare", a declarat economistul.

De asemenea, întrebat ce părere are despre faptul că acelor creşteri li s-ar putea adăuga şi o majorare a punctului de pensie, a pensiilor pentru foştii cooperatişti, dinspre Parlament venind semnale în acest sens, Ionuţ Dumitru a răspuns:

"Eu cred că pericolul acolo este şi mai mare. Efortul financiar generat de creşterea punctului de pensie la 40%, de la 1 ianuarie 2017, şi la 45% de la jumătatea anului viitor, este unul uriaş, aş spune chiar catastrofic, iar asta fără să folosesc cuvinte foarte dure. (...) Dacă luăm măsura de creştere a punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut de la un nivel actual de sub 35% din salariul mediu brut, dacă luăm în calcul şi majorarea de salarii din economie, atunci discutăm de o creştere în jur de 50% a pensiilor aflate în plată. Practic, discutăm de un efort bugetar calculat de noi undeva la 23 de miliarde de lei pe an", a precizat economistul.

Interviul integral poate fi citit aici

Reamintim că luni, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat ordonanţa 20/2016 cu amendamentele aduse la comisiile de specialitate, act normativ ce prevede majorări salariale în Educaţie şi Sănătate în medie cu 15%, majorări pentru care nu se indică sursa de finanţare.