Şeful Agerpres în luptă cu Puterea: Cer ministrului Culturii să retragă acest proiect de lege nociv pentru evoluţia Agenţiei Naţionale

Directorul General al Agerpres, Alexandru Giboi, lansează un nou apel public prin care cere retragerea proiectului de modificare a modului în care funcţionează agenţia de presă. Noua lege prevede că orice majoritate politică poate decide demiterea directorului general, în timp ce legea în vigoare stipulează că directorul general nu poate fi părtinitor, adică să promoveze idei, programe şi activităţi ale partidelor politice.

În scrisoarea sa deschisă, Giboi transmite că nu va accepta niciodată impunerea politică a disponibilizărilor de personal în Agerpres şi îi cere ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu, pe care îl acuză că i-ar fi cerut excesiv să facă o „o restructurare” a personalului, să retragă proiectul de lege nociv pentru evoluţia Agenţiei Naţionale de Presă.

Redăm scrisoare deschisă transmisă de Giboi:

Eu sunt Alex. Aşa mă ştie toată lumea şi aşa îmi spun şi colegii. Poate unii vor să îmi spună 'domnul director', sau 'directorul', sau altfel, dar niciodată nu am cerut nimănui să îmi spună în vreun fel, şi nici nu mă 'încălzeşte' vreo titulatură, alta decât aceea de om. Sunt perfect conştient că nu funcţia actuală, vremelnică, mă face ceea ce sunt. Tocmai din acest motiv, discuţia de acum nu ar trebui să fie despre persoana mea, ci despre un principiu care ţine atât de profesionalism, cât şi de evoluţia democraţiei româneşti în anul 2017, spre viitor.

Da, am discutat cu domnul ministru Romaşcanu, atunci când era încă preşedinte al Comisiei de Cultură a Senatului. I-am expus problemele AGERPRES legate de salarizare, de lipsa primelor şi de lipsa compensării financiare a orelor suplimentare prestate de angajaţi. Răspunsul dânsului a constat din a-mi cere excesiv o 'restructurare', precum şi alte detalii care nu reveneau controlului parlamentar normal asupra Agenţiei.

Domnul ministru Romaşcanu îmi cere să mă decid de care parte a străzii joc. Eu nu mă joc cu principiile libertăţii de exprimare. Poate pentru dânsul e un joc, pentru mine nu e. Dar, în context, aş putea să îi cer şi eu dânsului o mai mare atenţie când foloseşte anumite cuvinte. Spre exemplu, restructurarea. Spre ştiinţa dânsului, în cazul instituţiilor publice, noţiunea de 'restructurare' nu există. Poate dânsul doreşte o 'reorganizare', activitate definită clar prin legea 329/2009, cu modificările şi completările ulterioare. Rămân la părerea mea, şi anume că o reorganizare care să presupună reduceri de personal nu este o soluţie viabilă pentru AGERPRES în acest moment. Sper că refuzul meu iniţial, pe care îl menţin şi acum, de a susţine reorganizarea AGERPRES, nu a stat, de fapt, la baza iniţierii procedurii de modificare a legii Agenţiei de către domnul Romaşcanu.

Pe de altă parte, dânsul spunea, vorbind despre situaţia TVR, că acolo e nevoie de o 'restructurare', pentru că lucrurile nu merg în direcţia cea bună. A încerca impunerea de restructurări în toate instituţiile publice de media, ca soluţie general valabilă, indiferent de performanţele diferite ale respectivelor instituţii, nu e semn de profesionalism, din contră, reprezintă doar o viziune managerială îngustă. Care să fie scopul?

De asemenea, domnul ministru Romaşcanu insistă că procedura de demitere a conducerii TVR este un exemplu de bună practică. Este o bună practică să ţii sub papucul politic conducerea unei instituţii publice de presă şi să o demiţi fără niciun criteriu de performanţă? Eu nu pot să fiu de acord cu această abordare. Am spus-o public şi o repet până o să fiu înţeles: e nevoie de criterii de performanţă obiective atunci când evaluezi performanţa unui management al unei instituţii publice de media, nu de criterii politice. Iar din proiectul de lege depus de domnul ministru Romaşcanu lipseşte în totalitate orice referire la criterii de performanţă cuantificabile.

În încheiere, un scurt comentariu despre procedura de numire a directorului general al AGERPRES. După cum am mai spus, actuala procedură de numire limitează influenţa politicului asupra actului editorial la un singur moment. Dacă domnul Romaşcanu consideră asta ca fiind prea mult, sau prea puţin control politic asupra AGERPRES, rămâne să ne lămurească, probabil, în viitor. Repet cu această ocazie un lucru foarte important. Discuţia nu ar trebui să fie despre mine, Alexandru Giboi, ci despre principii acceptate în comun de întreaga comunitate media. Iar din poziţiile publice pe acest subiect ale domnului Lucian Romaşcanu, reiese clar că dânsul are la bază doar un singur principiu: restructurarea (reorganizarea, de fapt) cu orice preţ a AGERPRES. De ce să faceţi asta când lucrurile merg bine? De ce să faceţi teste inoportune asupra unei instituţii care funcţionează? De ce să acuzaţi organizaţiile internaţionale de profil că nu vă înţeleg 'bunele intenţii'?

Îi mulţumesc domnului Romaşcanu pentru felicitări, dar nu voi accepta niciodată impunerea politică a disponibilizărilor de personal în AGERPRES. Iar dacă asta presupune inclusiv să fiu contra unui proiect de lege împotriva libertăţii presei publice, cum este proiectul de modificare a legii AGERPRES, alegerea este foarte uşoară. Mă întreb ce vor gândi angajaţii AGERPRES când vor afla că răsplata pentru muncă lor este disponibilizarea, când, de fapt, ar fi trebuit să fie măririle salariale şi plata orelor suplimentare.

În consecinţă, solicit, din nou, public, domnului Lucian Romaşcanu, să retragă acest proiect de lege nociv pentru evoluţia Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES", scrie Giboi, în scrisoarea publicată de agenţia pe care o conduce.

Reamintim că acesta nu este primul demers public al lui Giboi legat de proiectul de lege iniţiat de cinci senatori, în frunte cu actualul ministru al Culturii, Lucian Romaşcanu, pe vremea când era şef al Comisiei pentru Cultură din Senat, proiect care permite majorităţii parlamentare să-l "execute" direct pe directorul Agerpres.

La începutul acestei săptămâni, Giboi a adresat o scrisoare deschisă ambasadelor de la Bucureşti, acuzând că actuala putere a demarat un plan de politizare a instituţiei pe care o reprezintă.

În scrisoarea sa deschisă adresată ambasadelor, directorul Agerpres - fost şef al biroului de presă al PSD, numit politic în 2013 de fostul premier Victor Ponta - se plânge că "unii dintre politicienii români nu mai au nevoie nici de negura nopţii pentru acte împotriva democraţiei".

În opinia lui, "modernizarea" Agerpres propusă de Romaşcanu presupune de fapt transformarea instituţiei "mai degrabă într-un birou de presă extins pentru partidul de guvernământ decât o agenţie naţională de presă modernă şi funcţională".

Merită menţionat că, recent, Agerpres a intrat în coliziune cu Puterea. Ministerul Apărării a acuzat agenţia de presă că ar fi preluat eronat o declaraţie a lui Mihai Fifor despre Schengenul militar, contex în care ar urma să fie sesizată Comisia pentru Cultură şi Media din cadrul Senatului. În replică, Agerpres a explicat că agenţia nu este de vină în acest caz, sursa ştirii fiind înregistrarea video a discursului în limba engleză al lui Fifor, tradus în limba română de un traducător oficial. (Detalii despre scandal aici).