Se întâmplă în România: un judecător a găsit un colonel din Securitate care nu a colaborat cu Securitatea
(photos.com)
Un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a decis că fostul colonel de securitate Ioan Olar nu a fost colaborator al Securităţii, ci doar lucrător al Securităţii - deşi acesta a lucrat ani de zile la această instituţie şi a trimis multe note informative.
Din fericire decizia nu este definitivă.
Colonelul Ioan Olar a fost dat în judecată în aprilie 2013 de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) pentru a se constata că a fost lucrător al Securităţii regimului comunist. CNSAS arată că Olar a fost lucrător la această instituţie şi l-a supravegheat pe inginerul Nicolae Rădulescu-Dobrogea, care lucra la ICECHIM Bucureşti, institut la care şef suprem era Elena Ceauşescu.
Conform CNSAS, colonelul a înaintat către Direcţia a 2-a o informare despre un inginer despre care spune ”că face comentarii negative la adresa conducătorilor statului, la adresa PCR, făcând afirmaţii tendenţioase, calomnioase, injurii ”mai ales când este vorba despre vizionarea la televizor a unor vizite în diverse împrejurări”.
CNSAS a mai precizat că în urma activităţii de supraveghere la care a participat Ioan Olar, şefii acestuia au dispus ”măsuri de a fi lucrat prin dosar informativ. B1 se pare că este un element duşmănos. Luaţi măsuri conform ordinului rezolutiv”.
Drepturile fundamentale nu au fost încălcate
În motivarea sentinţei lui Ioan Olar, judecătoarea Cristina Maria Florescu de la Curtea de Apel Bucureşti arată că lucrător al Securităţii este o persoană care a lucrat ca ofiţer sau subofiţer în cadrul instituţiei şi care prin activităţile desfăşurate a suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
În cazul lui Ioan Olar, magistratul susţine că acesta chiar dacă a avut gradul de colonel şi funcţia de şef al Serviciului 250 din cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti, el şi-a desfăşurat activitatea în cadrul atribuţiilor de serviciu, că acesta nu a încălcat drepturile fundamentale ale urmăritului, ci numai a înaintat raportul de supraveghere către o altă Direcţie, care a luat măsuri împotriva lui Nicolae Rădulescu-Dobrogea.
Motive absurde
Judecătoarea a mai afirmat că juriştii CNSAS nu au reuşit să argumenteze clar că Olar, fost şef de Serviciu în cadrul Securităţii Bucureşti, a încălcat dreptul la viaţa privată a inginerului urmărit, care avea numele de cod ”Turistul”.
În legătură cu afirmaţiile judecătoarei, Rădulescu Dobrogea, care în prezent este preşedintele Asociaţiei Eco Civica, a precizat uimit: ”Evident că am avut de suferit. Am fost urmărit de Securitate de la 21 de ani. La institut n-am fost promovat o perioadă îndelungată. Luam de fiecare dată examenul, dar nu aveam loc. Imediat după Revoluţie s-a făcut loc şi pentru mine. Am avut o leafă mică o perioadă îndelungată din cauza opţiunilor mele politice. În plus, mi-au ascultat telefonul ani de zile. Convorbirile cu mama, cu tata şi cu nevasta se află consemnate la dosar. Toate acestea pentru că ascultam ”Radio Europa Liberă” şi pentru că am spus că sunt de acord cu Paul Goma care arătase că românii îşi pot apăra şi susţine ţara şi din străinătate”, conform evz.
Avantajat şi Irinel Columbeanu
Aceeaşi decizie controversată într-un proces cu CNSAS a dat judecătoarea Cristina Maria Florescu şi în ce îl priveşte pe Irinel Columbeanu. Pe data de 9 septembrie 2013, acelaşi judecător a decis ca Irinel Columbeanu nu a colaborat cu Securitatea în pofida faptului că a semnat zeci de note informative şi a primit cadouri de la ofiţerii poliţiei politice. ”Stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii nu se face de plano, ca urmare a constatării faptului furnizării unor informaţii, ci prin verificarea concomitentă a întrunirii condiţiei legale relativ la îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Notele informative furnizate de pârât nu denunţă activităţile şi atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist cu consecinţa îngrădirii drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, susţine Cristina Florescu.
În cazul lui Irinel Columbeanu, judecătoarea mai consideră că CNSAS nu a demonstrat că acesta a primit efectiv cadourile, adică un stilou şi o borsetă, chiar dacă le-a cumpărat pentru el.
