Scandalul respingerii lui Mircea Cărtărescu de către Academia Română: "Cu URSS în inimă şi Lenin pe buze"

Cea mai activă campanie împotriva primirii lui Cărtărescu în Academia Română a fost făcută de un scriitor cu studii şi job în fosta URSS, sprijinit activ de un caricaturist şi un alt scriitor confesor al generalului de Securitate Nicolae Pleşiţă, scrie Cristian Pantazi într-un articol publicat pe G4Media.

Scriitorul respectiv este Valeriu Matei, membru corespondent şi director general al editurii Academiei Române. Acesta a distribuit membrilor Academiei Române un apel prin care aducea argumente împotriva acceptării lui Mircea Cărtărescu. Argumentele? „Într-un articol din 2005, numit „O vină istorică. Despre antisemitismul românesc”, Mircea Cărtărescu aduce insulte lui Mihai Eminescu, Emil Cioran şi Mircea Eliade”. Nu e clar cu ce a greşit Cărtărescu, scrie Pantazi, toţi cei trei mari scriitori au publicat texte antisemite, fapt de notorietate.

În 2014, Valeriu Matei îl lăuda pe baronul PSD Mircea Cosma, proaspăt trimis în judecată de DNA pentru corupţie: „Exemplul lui Mircea Cosma este unul care merită să fie preluat şi de alţi oameni politici sau oameni care deţin funcţii politice şi administrative în România, în perspectiva când Republica Moldova va trebui să parcurgă foarte intens această etapă”. Motivul? Valeriu Matei ar fi fost sprijinit din răsputeri de Cosma, scrie Pantazi.

Alt academician care a scuipat flăcări împotriva lui Mircea Cărtărescu e Eugen Mihăescu despre care Pantazi susţine că a evoluat spre un naţionalism gregar premiat cu demnităţi sub Ion Iliescu şi Corneliu Vadim Tudor.

Un alt academician deranjat de succesul lui Cărtărescu în occident e Nicolae Breban, unul dintre scriitorii apreciaţi pentru curajul lor în anii 60 ai secolului trecut. Curajul i-a trecut însă, iar Breban a devenit membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. CNSAS a emis în 2011 decizia că a colaborat cu Securitatea, dar Curtea Supremă l-a albit, deşi în presă au apărut convorbirile sale cu generalul-criminal de Securitate Nicolae Pleşiţă.

Monica Lovinescu spunea despre Breban în 1971, într-o pastilă publicată în volumul „O istorie a literaturii române pe unde scurte (Ed. Humanitas, 2014) că alături de Alexandru Ivasiuc „se află în fruntea noii gărzi a compromisului” cu dictatura ceauşistă

Ca o curiozitate, Valeriu Matei nu e singurul membru al Academiei Române format intelectual în URSS. Poetul moldovean Ion Hadârcă s-a remarcat prin câteva poezii din anii 80 în care proslăvea URSS şi pe V.I. Lenin. Doar o mostră:

„Soarele o dată răsare, o dată apune,
de aceea poate soarele e lumea.
Dar dacă n-ar înflori niciodată, cum l-am numi noapte?
Dar dacă n-ar asfinţi cât vremea, cum l-am numi?
Lenin, Lenin, Lenin…”

• Ion Hadârcă, „Omul cât vremea” (volumul „Lenin – stea îndrumătoare” , 1987, citat de publicaţia 7Iasi.ro)

„Nu doar poeziile groteşti îl definesc pe academicianul Hadârcă. El a fost un aparatcik sovietic: a fost membru şi secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor, secretar al biroului organizaţiei de partid al Uniunii Scriitorilor şi, atenţie!, deputat al poporului în Parlamentul URSS”, arată Pantazi.

Articolul integral poate fi citit aici.