Ruşii interesaţi să finanţeze in-dependenţa energetică de ruşi

Departamentul pentru Energie analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia unei conducte de petrol între oraşele Piteşti şi Pancevo (Serbia). Conducta ar urma sa interconecteze reţelele pentru transportul petrolului dintre România şi Serbia şi este "o variantă scurtată" a fostului PEOP (Pan European Oil Pipeline) proiect menit să reducă dependenţa UE faţă de livrările de livrările de petrol din Rusia şi ţările din Orientul Mijlociu.

"Analizăm participarea NIS Gazprom Neft în proiectul oleoductului Constanţa-Pancevo, la construcţia tronsonului conductei Piteşti-Pancevo. După retragerea Croaţiei din proiectul PEOP, România şi Serbia au susţinut necesitatea dezvoltării proiectului într-un nou concept, pe secţiunea Constanţa-Pancevo, aceasta reprezentând, de fapt, interconectarea sistemelor naţionale de transport al petrolului ale celor două ţări", a declarat agenţiei Mediafax Corneliu Condrea, directorul Direcţiei de ţiţei şi gaze din Departamentul pentru Energie.

Conducta Piteşti - Pancevo era parte integrantă a proiectului PEOP, un oleoduct în lungime de 1400 de km, ce urma sa transporte să transporte petrol din bazinul caspic către Constanţa şi apoi în portul italian Trieste (Italia), Comisia Europeană avansând în 2007 propunerea ca PEOP să fie extins până în Franţa. Costul oleaductului ce ar fi urmat să fie pus în funcţiune în 2012 era estimat la 2-3,5 miliarde de dolari.

Acordul pentru construcţia PEOP a fost semnat de Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia în 2008. Doi ani mai târziu, Italia, Croaţia şi Slovenia au renunţat la proiect, iar România şi Serbia, au reevaluat proiectul şi au stabilit o nouă rută, Constanţa-Pancevo, care a fost şi modificată, respectiv Piteşti-Pancevo iar în 2010, compania română Oil Terminal avansa posibilitatea includerii Gazprom în proiectul al cărui rol era tocmai reducerea dependenţei Uniunii Europene faţă de livrările de petrol din Federaţia Rusă şi ţările din Orientul Mijlociu.

Conform Departamentului de Energie, printre considerentele în favoarea continuării acestui proiect se numără interesul companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom, de a dezvolta o rută de aprovizionare cu ţiţei eficientă pentru rafinăria sa din Pancev, ce are o capacitate de rafinare a ţiţeiului de aproape 4,8 milioane tone pe an, apropiată de nivelul de 5 milioane tone al rafinăriei Petromidia, deţinută de grupul kazah de stat KazMunayGas.

"Pe lângă realizarea proiectului construcţiei unei conducte pentru transportul ţiţeiului pe relaţia Constanţa-Piteşti-Pancevo, este pusă în discuţie şi asigurarea livrărilor şi depozitării carburanţilor produşi la rafinăria din Pancevo, care vor conferi, pe lângă dezvoltarea unui proiect de importanţă regională, şi extinderea investiţiilor companiei NIS Gazprom Neft în România", a declarat Direcţiei de ţiţei şi gaze din Departamentul pentru Energie.

Compania NIS Petrol, controlată de asemenea de Gazprom, a început să construiască benzinării în România şi planifica să aibă 120 de staţii după 2015 şi o cotă de 10% pe piaţa distribuţiei de carburanţi.

Discuţiile între autorităţile române şi NIS au loc pe fundalul acutizării problemei dependenţei energetice a UE de ruşi.