Barroso cere UE să discute ameninţarea lui Putin cu sistarea livrărilor de gaze

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso cere ca scrisoarea prin care preşedintele rus Vladimir Putin ameninţă Europa cu închiderea robinetului la gaze, să fie discutată la nivel de miniştri de externe ai EU.

"Scrisoarea trimisă unora dintre noi de preşedintele Federaţiei Ruse (prin care Vladimir Putin i-a avertizat pe liderii ţărilor UE că Rusia va tăia livrările de gaz către Ucraina dacă aceasta nu-şi va plăti datoria, iar acest lucru poate afecta şi livrările de gaz către Europa n.r) pune probleme grave pentru securitatea energetică a Europei", a subliniat Barroso într-o scrisoare semnată în data de 11 aprilie şi adresată tuturor liderilor europeni.

"Recomand ca această problemă să fie discutată de miniştrii de Externe şi într-o conferinţă telefonică între comisarul pentru Energie, Günther Oettinger şi miniştrii pentru Energie", a adăugat preşedintele CE, citat de Mediafax.

Barroso a mai precizat că, în baza rezultatelor acestor discuţii, Comisia Europeană este dispusă să găsească o abordare comună pentru a răspunde Rusiei.

Reamintim că, printr-o scrisoare trimisă joi liderilor a 18 ţări europene, inclusiv România şi Republica Moldova, preşedintele Rusiei a cerut convorbiri urgente cu Europa referitoare la "scoaterea economiei ucrainene din impas", explicând Europei că ar putea rămâne fără gaz, căci Moscova îşi pierde răbdarea cu Ucraina, care nu şi-a plătit restanţele de 2,2 miliarde de dolari către Gazprom.

"Gazprom este hotărât să treacă la cererea de plăţi în avans şi, în cazul oricăror încălcări ale condiţiilor de plată, va tăia parţial sau total livrările de gaze" a declarat Putin în scrisoarea trimisă liderilor europeni, inclusiv cancelarului german Angela Merkel, a cărei ţară este cel mai mare consumator de gaze din Rusia, dintre cele 28 de ţări europene.

Compania Gazprom, controlată de statul rus, a mai sistat livrările de gaze către Ucraina în 2005 şi 2008, măsuri care au redus livrările de gaze către ţări din Europa care sunt conectate la conductele din Ucraina.

"Noi garantăm respectarea în totalitate a obligaţiilor faţă de consumatorii europeni. Dar problema nu este cu noi. Problema este garantarea tranzitului gazelor pe teritoriul Ucrainei", a mai afirmat Putin în cadrul unei reuniuni a Consiliului rus de securitate.

Ucraina şi restanţele la gaz

Reamintim că Ucraina, care traversează cea mai dură perioadă din istoria sa contemporană după ieşirea din blocul URSS, cumpăra gaze la suprapreţ din Rusia, în urma unui contract dezvantajos pentru ţară, semnat de fostul premier Iulia Timoşenko, în urmă cu 5 ani.

Contractul semnat pentru o perioadă de 10 ani, obligă Ucraina să achite Rusiei în fiecare an un volum minim de 41.600 de milioane de metri cubi de gaze, chiar dacă cumpără o cantitate mai mică, deoarece contractul conţine clauza "take or pay". În 2012, de exemplu, Ucraina a cumpărat de la Gazprom cu aproape 9.000 de milioane de metri cubi mai puţin decât cantitatea minimă din contract, însă Rusia, prevalându-se de clauza “take or pay”, i-a cerut Ucrainei să plătească şi pentru gazele pe care nu le-a cumpărat.

În perioada de început a protestelor de pe Euromaidan, când Putin spera să îşi menţină "în mod paşnic" influenţa asupra Ucrainei, Moscova i-a oferit lui Ianukovici o reducere de 30% a preţului la gaze naturale, reducere retrasă ulterior, când mişcările pro-vest din Ucraina au învins.

Mai mult, după anexarea Crimeei, ruşii au anulat, printr-un decret semnat de Putin în data de 2 aprilie, acordul semnat la Harkov în aprilie 2010 care prevedea utilizarea de către Flota rusă a Mării Negre a bazei de la Sevastopol, din Crimeea,. Odată cu anularea acordului, Moscova a cerut Ucrainei rambursarea a 11,4 miliarde de dolari, reprezentând contravaloarea discountului de 100 de dolari/1000 mc de gaze naturale furnizate Kievului de Rusia în cei patru ani de acord, considerând reducerea ca plată făcută de Rusia în avans, pentru a îşi păstra flota în Ucraina:

"Rusia de fapt a plătit pentru a-şi păstra Flota în Ucraina (...), pentru ca acordul să fie prelungit, deci se poate spune că Rusia a plătit în avans. Aceşti 11,4 miliarde sunt deci o datorie pe care Ucraina a contractat-o faţă de Rusia", a declarat preşedintele Gazprom.

Anularea acordului a adus cu sine şi o nouă creştere a preţului la gaz cu 100 de dolari prevăzută în acordul de la Harkov, ucrainenii nemaifiind consideraţi "eligibili" pentru nici un discount.

Astfel, Moscova a anunţat guvernul de la Kiev că noul preţ al gazelor, special pentru Ucraina, va fi de 485 dolari per 1000 metri cubi, faţă de 268 dolari, preţul oferit de Putin lui Ianukovici după denunţarea acordului de asociere cu EU, urcat apoi de la 1 aprilie la 385 de dolari/1000 mc.

Considerând preţul inacceptabil de mare, autorităţile din Ucraina au suspendat plăţile către Gazprom pentru perioada negocierilor de preţ.

Cele 13 state membre UE vizate de ameninţările preşedintelui rus sunt Germania, Austria, Bulgaria, Croaţia, Italia, Franţa, Ungaria, Grecia, Polonia, Cehia, România, Slovacia, Slovenia.