Oil Terminal vrea să propună ruşilor să ia parte la construirea conductei Constanţa-Trieste
Compania românească Oil Terminal intenţionează să propună companiilor ruseşti să profite de ocazia de a lua parte la construirea conductei petroliere paneuropene Constanţa-Trieste (PEOP), a declarat vineri directorul Oil Terminal, Sivliu Wagner, citat de agenţia rusă PRIME-TASS.
Wagner a spus că şansele de a atrage companii ruse în proiect au crescut semnificativ, după ce ministrul rus al energiei, Serghei Şmatko, a declarat, în februarie, că Rusia s-ar putea retrage din proiectul conductei petroliere Burgas-Alexandroupolis.
În 2008, România, Serbia, Croaţia şi Italia au semnat un acord pentru a construi o conductă de transportare a ţiţeiului de la Caspica spre regiunile Mării Negre. Conducta ar fi trebuit să lege portul Constanţa de portul italian Trieste, de la Marea Adriatică, trecând prin oraşul sârb Pancevo şi prin oraşul croat Omisalj.
Însă, la sfârşitul anului trecut, România şi Serbia au exclus Croaţia din proiectul oleoductului PEOP Constanţa-Trieste, întrucât compania croată Janaf nu şi-a depus partea pentru capitalul social în valoare de 70.000 euro a companiei de proiect nici după ce în luna iulie i s-a transmis o scrisoare de notificare în acest sens.
Lungimea conductei era, potrivit proiectului iniţial, de 1.400 de kilometri, iar capacitatea conductei de 90 de milioane de tone de petrol pe an. Costurile au fost estimate la 3,5 miliarde de dolari, precizează agenţia economică a ITAR-TASS.
Specialişti din cadrul companiilor Oil Terminal Constanţa şi Concept (din România) şi Transnafta (Serbia) au format un grup tehnic de lucru pentru a relua studiile de fezabilitate privind construcţia unui oleoduct între România şi Serbia. Există mai multe studii de fezabilitate, făcute începând din 1997, însă pentru varianta de oleoduct dintre Constanţa şi Trieste.
Rusia este gata să se retragă din proiectul de oleoduct Burgas-Alexandroupolis, proiect comun cu Bulgaria şi Grecia, şi probabil va cere despăgubiri de la parteneri, a declarat luna trecută ministrul rus al energiei, Serghei Şmatko. "Actualul stadiu al proiectului este acela că ne-am suspendat aproape toate activităţile şi aşteptăm o decizie oficială finală din partea Bulgariei. Plecăm de la faptul că există acorduri interguvernamentale şi de afaceri. Vom acţiona conform acestora, inclusiv în privinţa retragerii din proiect", a spus Şmatko, citat de RIA Novosti.
Compania rusă Transneft a spus că a redus la minim cheltuielile pentru proiectul de conductă cu lungimea de 300 kilometri - ce ar lega Burgas, port la Marea Neagră, de Alexandroupolis, port la Marea Egee. Conducta ar fi trebuit să transporte 35 milioane tone de petrol pe an, cu posibilitate de creştere a livrărilor.
Bulgaria a ameninţat că va renunţa la proiect, invocând motive legate de mediu. Circa jumătate din conductă urma să treacă prin Bulgaria. Sofia nu a avut contribuţii financiare la proiect, iar Grecia a oprit plăţile. Astfel, potrivit RIA Novosti, Bulgaria trebuie să dea înapoi 7,3 milioane de euro, datorie, până la 20 martie.
Şmatko a spus că proiectul era profitabil şi a precizat că Rusia ar putea folosi rute alternative.
"Aceste rute alternative sunt de fapt una singură: conducta Constanţa-Trieste", a declarat zilele trecute, pentru Adevărul, Silviu Wagner, director general al Oil Terminal. "Mă bucur sincer de această nouă situaţie legată de conducta din Bulgaria. Încă de acum un an şi jumătate am realizat rapoarte către Ministerul Economiei, către Preşedinţie şi către primul-ministru în care am spus clar că, indiferent cât ne-am zbate să atragem Italia şi Croaţia în acest proiect, nu facem nimic dacă nu-i atragem pe ruşi", a adăugat Wagner în declaraţia pentru Adevărul. El a precizat că studiul de fezabilitate ar trebui reactualizat. "Dacă ruşii se alătură proiectului, cel mai probabil vom merge pe varianta unei capacităţi de 40 de milioane de tone pe an. Investiţia minimă în acest proiect va fi de circa două miliarde de euro", potrivit lui Wagner.
Una dintre companiile ruse direct interesate ar fi Gazprom. Vara trecută, o delegaţie a Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus, a venit special în România pentru a se interesa de PEOP. Ruşii au vrut să ştie dacă fluxul de petrol ar putea curge în ambele sensuri. Cum răspunsul părţii române a fost pozitiv, cei de la Gazprom şi-au exprimat interesul total pentru a participa la acest proiect, scrie Adevărul.
Şi Kazahstanul, prin Rompetrol, s-a arătat interesat să se implice în acest proiect.
