Rusia ”fascistă” începe un nou ”Război Rece”

”Este un Război Rece, dar este unul care arde, frige. Rusia nu este un stat democratic, acţiunile sale sunt egale ca semnificaţie cu cele fasciste, cu cele ale lui Stalin”, a declarat, duminică, Fostul şef al Statului Major, gen. (r) Constantin Degeratu, conform Adevărul.

A doua etapă a invaziei ruseşti din Ucraina a început într-un mod asemănător cu atacul din Crimeea. Grupări paramilitare afiliate Moscovei capturează punctele vitale din regiuni majoritar rusofone. Kremlinul neagă orice implicare iar numărul atacurilor continuă să crească pe zi ce trece. Kievul se arată dispus să intervină în forţă dar acţiunile de eliberare s-au arătat, în mare parte, ineficiente.

Războiul purtat de Rusia în Ucraina nu este unul convenţional, clasic. Oficialii de la Kiev au anunţat, sâmbătă, că grupările paramilitare care au atacat clădirile guvernamentale din regiunile estice Doneţk şi Lugansk aparţin Rusiei şi au ca scop crearea unei diversiuni înaintea invaziei pe scară largă. La graniţă, la numai 25 de kilometri de Doneţk, Forţele Armate Ruseşti au mobilizat un dispozitiv complet şi pregătit de război.

”Am văzut aşa numitele activităţi de protest din Crimeea înaintea aşa zisei anexări la Rusia. Îi cerem preşedintelui Vladimir Putin şi guvernului său să oprească toate eforturile de a destabiliza Ucraina şi avertizăm împotriva altor intervenţii militare”, a declarat Laura Lucas Magnuson, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă.

”Invazia trupelor Federaţiei Ruse în estul Ucrainei deja a avut loc. În Slaviansk şi Krasno Liman nu sunt separatişti, ci unităţi de recunoaştere şi diversiune. Modul de operare al acestora este clar: ei „ajută” separatiştii la destabilizarea situaţiei”, a declarat viceamiralul Igor Kabanenko, şef-adjunct al Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale Ucrainei.

Ca răspuns, autorităţile de la Kiev au pregătit o operaţiune ”anti-teroristă” împotriva miliţiilor pro-Rusia. Forţele speciale ucrainene au fost primite cu focuri de armă de către grupurile înarmate din oraşul Slaviansk, regiunea Doneţk. Vărsarea de sânge ar putea fi folosită ca un pretext de către Moscova pentru a justifica o invazie pe scară largă.

Alianţa Nord Atlantică a luat măsuri pentru a asigura Europa de est, întărind capabilităţile militare aeriene, maritime şi tereste şi a cerut Rusiei retragerea trupelor şi începerea negocierilor.

Totuşi, acţiunile NATO au fost întâmpinate cu critici de către Kremlin, care a catalogat măsurile defensive ale alianţei drept o încălcare a acordului semnat în 1997.

”Forţele ruseşti ar putea invada estul Ucrainei; ar putea porni către regiunea Odesa şi mai departe până în Transnistria; ar putea străbate sud-estul ţării pentru a crea un pod terestru cu peninsula Crimeea”, a declarat comandantul NATO pentru Europa, generalul Philip Breedlove.

Astfel că pentru a balansa agresivitatea Rusiei, NATO va trebui să transmită singurele semnale pe care Moscova le poate înţelege, cele militare, precum: ”prepoziţionarea rapidă a forţelor UE în faţă, către linia frontului, în Republica Moldova, România, în Polonia, precum şi transferul unei părţi a infrastructurii de tipul apărării spaţiului aerian şi prezenţa permanentă a unor vase de mare capacitate americane în Marea Neagră, pentru a realiza dispozitive de descurajare”, a adăugat Degeratu.
Rusia poate deveni o ameninţare pentru România.

Răspunsul vag al Occidentului faţă de primele agresiuni ruseşti de pe teritoriul peninsulei Crimeea a trimis Rusiei un mesaj care-i indică că îşi poate continua planurile de război.

În aceste condiţii, o incursiune pe scară largă până în regiunea ucraineană Odesa ar putea însemna implicarea directă a Republicii Moldova şi a României în război. Dacă pe teritoriul Basarabiei au existat indicii care arată o activitate sporită a agenţilor de Kremlin, Transnistria a arătat o situaţie asemănătoare cu cea din Crimeea, autorităţile de la Tiraspol fiind dispuse să anexeze teritoriul la Federaţia Rusă.

Totuşi, planurile Moscovei nu s-ar opri aici. Ne-am putea confrunta cu o incursiune rusească ”în zona gurilor Dunării, adică Insula Şerpilor, portul Chilia, estuarul Nistrului – acestea sunt obiective militare pe harta planificatorilor ruşi, nu am niciun dubiu în privinţa aceasta. Pentru că asta ar putea duce la crearea unui republici nistrene, care să încorporeze şi Buceagul, Insula Şerpilor şi să avem un nou vecin major. Acesta este un risc militar”, a precizat Degeratu.