Rusia agită Crimeea. Pe coasta ucraineană din Crimeea au debarcat nave ruseşti

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin (D) şi Ministrul Apărării, Sergei Shoigu în inspecţie la exerciţiile militare ale marinei navale ruse în Oceanul Pacific, 16 iulie 2013.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin (D) şi Ministrul Apărării, Sergei Shoigu în inspecţie la exerciţiile militare ale marinei navale ruse în Oceanul Pacific, 16 iulie 2013. (ALEXEI NIKOLSKY / AFP / Getty Images)

După ce luni seară Kremlinul anunţa că le va oferi cetăţenie tuturor locuitorilor din Crimeea, în timp ce circa 10.000 de oameni strigau la Sevastopol „Mamă Rusia, salvează-ne de fasciştii de la Kiev”, se pare că Putin face o nouă mişcare strategică.

Nave militare ruseşti încărcate cu soldaţi au debarcat pe coasta ucraineană a peninsulei Crimeea, potrivit site-ului rus de informaţii Flot.com, fapt ce alimentează temerile analiştilor care prevedeau posibilitatea anexării Crimeei de către Rusia, scrie Internaţional Business Times.

Crimeea este o parte pro-rusă a Ucrainei, autonomă şi separată geografic, istoric şi politic de restul ţării. Tot aici, a fost văzut fostul preşedinte Viktor Ianukovici ultima oară. Crimeea a devenit parte a Ucrainei în 1954 şi aproximativ 60% din populaţia sa de 2 milioane de persoane se consideră a fi ruşi.

Oraşul port Sevastopol este baza flotei ruse de la Marea Marea şi adăposteşte zeci de mii de soldaţi din armata rusă.

De altfel, Vladimir Putin a folosit un scenariu care pare tras la indigo în cazul Georgiei, folosindu-se de tensiunile cu Osetia de sud si Abhazia, pentru a invada teritoriul Georgiei in 2008.

Nava rusească de debarcare Nikolai Filcenkov a ajuns în apropierea bazei militare ruse de la Sevastopol având la bord până la 200 de soldaţi ai Forţelor Speciale. Potrivit rapoartelor, aceasta s-a alăturat unui număr de patru vase suplimentare care transportau un număr necunoscut de soldaţi. La Sevastapol se crede că deja sunt staţionaţi 26.000 de militari, potrivit Institutului German pentru Afaceri Internaţionale şi de Securitate.

Totodată, situl Flot.com susţine că pe 22-23 februarie, forţe militare de la unitatea 45 a Forţelor Speciale Aeriene şi diviziuni suplimentare au fost transportate cu elicopterul la Anapa, un oraş de pe coasta rusă la Marea Neagră.

Luni noapte, în Crimeea au ajuns mai mulţi parlamentari ruşi care le-au transmis locuitorilor de aici că pot solicita cetăţenie rusă, adăugând că, dacă locuitorii din Crimeea preferă să se alăture din nou Rusiei, decizia lor va fi susţinută de Kremlin, transmite Euronews.

Între timp, locuitorii din Sevastopol şi-au ales deja un nou primar, pe Alexei Chalov, un cetăţean rus şi cunoscut om de afaceri în regiune, în timp ce aproximativ 20.000 de persoane au protestat duminică faţă de schimbarea de putere de la Kiev, pe care au catalogat-o drept o „lovitură de stat a fasciştilor”, scrie publicaţia „The Moscow Times”, care reflectă poziţia Kremlinului.

În toată Crimeea au avut loc diverse manifestări de stradă, unele ajungând până în punctul în care, spre exemplu, în oraşul Kerci, protestatarii au sfâşiat drapelul ucrainean, l-au dat jos de pe sediul primăriei, şi l-au pus în locul lui pe al Rusiei. Unii locuitori din regiune chiar s-au înscris în grupări paramilitare pentru a se „apăra” de fascişti.

Crimeea a făcut parte din Rusia până când a fost cedată de Hruşciov Ucrainei în semn de prietenie. Deşi oficial, ministrul rus de Externe Lavrov a declarat că Rusia nu va interveni în Ucraina, săptămâna trecută, un oficial rus declara că regimul de la Kremlin se va implica în acţiuni militare pentru a-şi menţine influenţa în zonă.

„Dacă Ucraina se scindează, va izbucni un război. Vor pierde Crimeea în primul rând pentru că vom merge acolo şi o vom proteja, exact aşa cum am făcut în Georgia”, a precizat oficialul sub protecţia anonimatului pentru Financial Times.

Însă nu toţi locuitorii din Crimeea vor protecţia ruşilor. Pe lângă cei care au susţinut Euromaidanul se adaugă şi minoritatea tătară. La căderea Uniunii Sovietice, tătarii din Crimeea deportaţi de Stalin în 1944 s-au întors în regiune. Aceştia constituie aproximativ 12% din populaţie şi s-au aliat cu protestatarii anti-guvernamentali.

Rămâne de văzut cum va reacţiona Ucraina în faţa acestor presiuni militare ruseşti, sau dacă NATO va adopta aceeaşi linie adoptată de Statelor Unite care le-au transmis ruşilor să rămână în afara regiunii.

Există de asemenea temerea că Rusia ar încerca, acum că Jocurile Olimpice de la Soci s-au încheiat, o intervenţie mult mai amplă în Ucraina pentru a restabili un guvern apropiat Kremlinului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe