France Presse: Ucraina post-Ianukovici, o problemă serioasă pentru Kremlin

Preluarea puterii la Kiev de către lideri dornici să-şi lege viitorul în mod prioritar de Europa, şi nicidecum de Rusia, îi va pune serioase probleme lui Vladimir Putin, care aspiră să menţină Ucraina în sfera de influenţă a Rusiei, se arată într-un comentariu transmis luni de agenţia France Presse.

Rusia, pentru a influenţa politica Ucrainei, dispune de mai multe mijloace din cauza unor legături foarte puternice între economia rusă şi cea ucraineană.

Moscova este primul partener comercial al Ucrainei, care depinde în totalitate de Rusia pentru resursele energetice (Kievul îi datora 2,7 miliarde de dolari Rusiei luna trecută pentru livrările de gaz), iar comerţul exterior al Ucrainei este orientat în proporţie de aproape un sfert către Rusia.

''Rusia este descumpănită, deoarece nu se aştepta la o plecare de la putere atât de repede a lui Ianukovici. Acum, Moscova este în expectativă, întrucât cei pe care îi califica ieri drept 'bandiţi' fac acum parte din noul guvern'', subliniază Alexandr Konovalov, de la Institutul de studii strategice.

Luni, la prânz, Kremlinul nu reacţionase încă în mod public la destituirea, sâmbătă, a preşedintelui Ianukovici şi la sosirea la putere în Ucraina a opoziţiei.

Prima reacţie oficială a venit din partea ministrului rus al economiei, Alexei Uliukaev, care a ameninţat cu creşterea drepturilor vamale pentru produsele provenite din Ucraina, dacă Kievul se apropie de Uniunea Europeană. ''Noi îi spunem Ucrainei: desigur, aveţi dreptul să vă alegeţi calea (...), dar, în acest caz, vom fi nevoiţi să creştem drepturile vamale la import'', a declarat Uliukaev pentru cotidianul german de afaceri Handelsblatt, pe tema Acordului de Asociere cu UE pe care îl are în vedere Kievul.

Prima consecinţă a schimbării puterii la Kiev va fi, evident, semnarea unui acord cu UE şi abandonarea acordului de apropiere cu Moscova, semnat de preşedintele demis Viktor Ianukovici.

Preşedintele ucrainean interimar Olexandr Turcinov a declarat că integrarea europeană este ''o prioritate'' pentru Ucraina şi a făcut apel duminică la Moscova să respecte ''alegerea europeană'' a Ucrainei. ''Suntem gata pentru un dialog cu Rusia, dezvoltându-ne relaţiile pe picior de egalitate'', a adăugat el.

AFP aminteşte că anularea, în ultimul moment, în noiembrie 2013, a semnării acordului cu UE, în favoarea apropierii cu Rusia, este la originea crizei şi, în cele din urmă, a căderii de la putere a preşedintelui Ianukovici.

Luni, ministrul ucrainean de finanţe interimar, Iuri Kolobov, a anunţat că ''le-a cerut partenerilor occidentali (ai Ucrainei - n.r.) organizarea unei mari conferinţe internaţionale a dondatorilor'', în timp ce Ucraina are nevoie, în opinia lui, de un ajutor de 35 miliarde de dolari pentru 2014-2015.

Kolobov nu a evocat în niciun moment ajutorul promis de Moscova lui Viktor Ianukovici - un credit de 15 miliarde de dolari şi o scădere puternică a preţului la gaze -, lăsând să se înţeleagă că acesta nu mai este de actualitate sau, cel puţin, este repus în cauză.

În domeniul militar, Rusia poate fi neliniştită: de o parte, în legătură cu o eventuală dorinţă a Ucrainei de a cere integrarea în NATO şi, de cealaltă parte, repunerea în cauză a statutului bazei de la Sevastopol (Crimeea), unde se află Flota rusă de la Marea Neagră, care îi oferă Rusiei un acces direct la Marea Mediterană.

''Este posibil ca Rusia să-şi continue ajutorul economic pentru Kiev, dar aceasta va depinde de respectarea acordului privind Flota de la Marea Neagră, în absenţa unor negocieri cu NATO şi de respectarea drepturilor populaţiei ruse din Ucraina'', estimează analistul Fiodor Lukianov, de la revista 'Rusia în Politica Mondială'.

În fine, noile date în Ucraina, ''ţară-soră a Rusiei'', potrivit unei formule folosite de Vladimir Putin, pun a priori capăt aspiraţiei preşedintelui rus de a constitui o uniune economică a ţărilor fostei URSS care să rivalizeze nu numai cu Uniunea Europeană, ci şi cu Statele Unite ale Americii şi cu China.

Acest proiect - unul dintre principalele obiective din cei 14 ani de putere a preşedintelui Putin, potrivit unor numeroşi observatori - şi-ar pierde orice sens în absenţa Ucrainei, ţară cu 46 milioane de locuitori, dotată cu un potenţial atât agricol, cât şi industrial.