Roşia Montană, pe lista indicativă UNESCO. Codul Patrimoniului, pe repede înainte
Ministrul Culturii a prezentat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, o serie de proiecte aflate pe agenda instituţiei, precum demersurile pentru înscrierea Roşiei Montane în patrimoniul mondial, elaborarea Codului Patrimoniului, restaurarea etc.
Corina Suteu(Ministrul Culturii) (Florin Chirila/Epoch Times)
Se încarcă player-ul...
Ministerul Culturii a organizat luni conferinţa de presă pe tema patrimoniului cultural naţional, în cadrul căreia s-au atins o serie de subiecte vizând patrimoniul cultural al ţării.
Subiectele atinse în cadrul evenimentului - la care, alături de ministrul Culturii, au luat parte arhitectul Adrian Crăciunescu, coordonatorul activităţii de realizare a Tezelor Codului Patrimoniului, arhitectul Ştefan Balici, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului, arheologul Ovidiu Ţentea, preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie şi arhitectul Eugen Vaida, reprezentantul Ministerului Culturii în Unitatea Guvernamentală de Asistenţă Tehnică Roşia Montană şi reprezentant al MC în teren pentru proiectul-pilot Sighişoara - au fost următoarele:
- elaborarea şi adoptarea Tezelor Codului Patrimoniului Cultural;
- realizarea şi susţinerea, de către Ministerul Culturii, a unor modificări legislative punctuale ce privesc protecţia patrimoniului cultural naţional;
- demersurile în vederea înscrierii în Patrimoniul Mondial a Roşiei Montane şi stadiul lucrărilor la dosarul UNESCO Târgu-Jiu;
- elaborarea proiectului-pilot de management integrat al sitului UNESCO Sighişoara, în contextul peisajului teritorial cultural şi natural;
- activitatea Comisiilor de specialitate;
- digitizarea/procedura de avizare;
- evoluţia proiectelor privind siturile arheologice prioritare, respectiv cetăţile dacice, Limes-ul Român şi Capidava;
- punctul de vedere al Ministerului Culturii privind descentralizarea.
În anul 2017, România trebuie să aibă adoptat Codul Patrimoniului Cultural. În lipsa unui Cod al Patrimoniului, nu se poate pune ordine în legislaţia protecţiei patrimoniului cultural şi nu se pot opri distrugerile ireversibile din acest domeniu. Este o urgenţă şi o prioritate care ne dorim să fie asumată de următorul Guvern şi de următorul Parlament", susţine ministrul Corina Şuteu.
Roşia Montană
Referitor la Roşia Montană, loc pentru a cărui salvare au ieşit în stradă zeci de mii de români şi care a fost inclusă pe lista indicativă UNESCO, ministrul a precizat că mai sunt de parcurs o serie de paşi pentru ca locul să fie introdus pe lista mult mai restrânsă a Patrimoniului UNESCO.
"Pentru dosarul Roşia Montană trebuie spus că există o etapizare şi aceasta include existenţa unei expertize internaţionale, un studiu de delimitare a sitului, care este extrem de important căci acolo există o tensiune între economic şi social. Cum vom delimita acest sit în aşa fel încât valoarea economică a acestei regiuni să nu sufere de pe urma acestei delimitări care are ca scop protejarea zonei", a precizat ministrul.
Paşii ce urmează a fi făcuţi pentru înscrierea Roşiei Montane în Patrimoniul Mondial UNESCO sunt:
Un alt subiect important abordat în cadrul conferinţei au fost Tezele şi Codul Patrimoniului Cultural, document ce va lămuri aspecte ce ţin de clarificări, simplificări, completări şi unificări ale legislaţiei complexe ce există în prezent, pentru fiecare dintre domeniile patrimoniului cultural.
În anul 2017, România trebuie să aibă adoptat Codul Patrimoniului Cultural. În lipsa unui Cod al Patrimoniului, nu se poate pune ordine în legislaţia protecţiei patrimoniului cultural şi nu se pot opri distrugerile ireversibile din acest domeniu. Este o urgenţă şi o prioritate care ne dorim să fie asumată de următorul Guvern şi de următorul Parlament, susţine ministerul Culturii.
În ceea ce priveşte Tezele, acestea reprezintă o cerinţă juridică obligatorie, prevăzută în legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi sunt, totodată, expresia filosofiei care stă în spatele reformei legislative şi exprimă motivele acesteia, cât şi obiectivele şi mijloacele prin care aceste obiective vor fi atinse. Tezele sunt cadrul pe care se dezvoltă ulterior textul propriu-zis al codului, susţine MC.
În prezent, tezele prealabile ale Codului Patrimoniului Cultural se află în consultare interministerială, ministerul estimând că acestea vor fi aprobate printr-o Hotărâre a Guvernului până la finele lunii noiembrie, după care se impune numirea Comisiei de redactare a Codului Patrimoniului Cultural, la începutul lunii decembrie.
Pe baza Tezelor prealabile, se va face redactarea finală a articolelor Codului Patrimoniului Cultural. Proiectul legislativ rezultat va fi supus dezbaterii parlamentare, spre adoptare. După ce va fi adoptat, Codul va înlocui legislaţia actuală din domeniu.
"Poate cel mai important dintre aspecte este cel legat de încercarea de a da răspunsul la întrebarea "de ce protejăm?", înainte de a stabili "cum protejăm". Prin urmare, viitorul Cod va încerca să clarifice modul în care societatea se raportează la patrimoniul cultural, dincolo de modul în care administraţia publică o poate face", susţine ministerul.
