România şi restul statelor UE vor putea folosi fondurile europene de coeziune pentru producţia de armament şi înzestrarea armatei

Uniunea Europeană îşi modifică politicile pentru a redirecţiona zeci de miliarde de euro către domeniul apărării şi securităţii, având în vedere presiunile generate de războiul Rusiei în Ucraina şi posibilitatea ca Donald Trump să revină la Casa Albă, ceea ce impulsionează necesitatea creşterii investiţiilor militare, scrie Financial Times, preluat de G4Media.

Astfel, statele membre vor putea utiliza fondurile de coeziune pentru producţia de arme şi muniţii, precum şi pentru construcţia şi modernizarea infrastructurii militare.

Această schimbare de politică se aplică pentru aproximativ o treime din bugetul comun al UE, respectiv 392 de miliarde de euro în perioada 2021-2027, fonduri destinate până acum reducerii inegalităţilor economice între statele membre.

Până acum, doar aproximativ 5% din fondurile de coeziune au fost cheltuite, marii beneficiari, precum Polonia, Italia şi Spania, având rate de utilizare chiar mai scăzute.

Conform normelor actuale, aceste fonduri nu pot fi folosite pentru achiziţia de echipamente de apărare sau pentru finanţarea directă a forţelor armate, însă sunt permise investiţiile în produse cu dublă utilizare, cum ar fi dronele.

Oficialii europeni au declarat pentru Financial Times că, în săptămânile următoare, guvernele statelor membre vor fi informate despre flexibilizarea regulilor, oferindu-le posibilitatea de a aloca fondurile de coeziune pentru a sprijini industria de apărare şi proiectele de mobilitate militară, cum ar fi întărirea drumurilor şi podurilor necesare pentru transportul echipamentelor militare grele.

Aceasta va permite finanţarea creşterii producţiei de arme şi muniţii, cu toate că achiziţia directă de armament din fonduri europene va rămâne interzisă.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că fondurile de coeziune pot fi utilizate pentru industria de apărare atâta timp cât contribuie la „dezvoltarea regională”, inclusiv prin îmbunătăţirea mobilităţii militare.

Germania, un punct esenţial pentru mobilitatea militară europeană datorită poziţiei sale geografice, se confrunta cu o infrastructură de transport degradată. Ministerul Economiei din Berlin a estimat în 2022 că sunt necesare investiţii urgente de 165 de miliarde de euro pentru reabilitarea drumurilor, căilor ferate şi podurilor. Germania va primi 39 de miliarde de euro din fondurile de coeziune până în 2027.

Această iniţiativă este benefică şi pentru statele de la graniţa estică a UE, inclusiv România, care şi-au crescut cheltuielile militare de la invazia Ucrainei de către Rusia, în ciuda scăderii investiţiilor străine.

„Trebuie să investim în proiecte de mobilitate militară, care sunt costisitoare şi importante pentru întreaga regiune, nu doar pentru o singură ţară,” a declarat Gintarė Skaistė, ministrul de Finanţe al Lituaniei.

La începutul acestui an, Donald Trump a avertizat NATO că, dacă va redeveni preşedinte, ar putea încuraja Rusia să acţioneze „după bunul plac” dacă aliaţii nu respectă ţinta de cheltuieli pentru apărare.

Polonia, de exemplu, a presat Comisia Europeană să crească cheltuielile pentru apărare. Anul acesta, Polonia a alocat 4,1% din PIB pentru armată, dublul pragului stabilit de NATO, şi intenţionează să atingă 4,7% până în 2025.

Până acum, statele membre au folosit puţine fonduri de coeziune, concentrându-se în schimb pe sumele alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Schimbarea politicilor de susţinere a cheltuielilor de apărare este susţinută de statele contributoare nete la bugetul UE, cum ar fi Germania, Olanda şi Suedia, care preferă utilizarea fondurilor existente în locul emiterii de datorii comune sau a obţinerii unor finanţări suplimentare din partea UE.

Redirecţionarea fondurilor de la priorităţi precum infrastructura verde şi digitală către industria de apărare necesită aprobarea Comisiei Europene, conform unui oficial.