România sărbătoreşte Ziua Imnului Naţional

Marţi, pe 29 iulie, în Piaţa Tricolorului din faţa Palatului Cercului Militar Naţional, de la ora 9.00 are loc o ceremonie militară dedicată Zilei Imnului Naţional „Deşteaptă-te, române!”, un simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848.

„Activitatea va cuprinde un ceremonial religios, alocuţiuni privind simbolistica versurilor imnului naţional al României, un spectacol de cântece patriotice şi un exerciţiu de mânuire a armamentului individual”, reiese dintr-un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale (MApN).

Militarii din celelalte garnizoane din ţară participă de asemenea la diverse ceremonii publice dedicate Zilei Imnului Naţional, organizate în colaborare cu autorităţile publice locale.

Având la origine poemul patriotic „Un răsunet” de Andrei Mureşanu, imnul României, „Deşteaptă-te, române!”, era pentru prima dată auzit la 29 iulie 1848 în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. De atunci, imnul a fost intonat la toate marile evenimente istorice prin care a trecut ţara noastră - Războiul de Independenţă, Primul Război Mondial, Marea Unire şi în al Doilea Război Mondial.

Când au venit comuniştii la putere, imnul a fost interzis aproape 50 de ani. A fost intonat însă la revolta de la Braşov din 15 noiembrie 1987, când oamenii l-au cântat cu mândrie. La Revoluţia din Decembrie 1989 a devenit laitmotivul tuturor românilor ieşiţi în stradă. De aceea, după Revoluţia din 1989, „Deşteaptă-te, române!” a fost desemnat Imn Naţional al României şi consacrat prin Constituţia din 1991.

Potrivit legii fundamentale a României, imnul, drapelul, stema şi sigiliul statului sunt considerate simboluri naţionale.