România în cealaltă parte a Europei

Jurnaliştii de la prestigioasa publicaţie elveţiană Neue Zurcher Zeitung (NZZ), fondată la 1780, au realizat un studiu, "Cealaltă parte a Europei", în care abordează tendinţele autoritare şi crizele democraţiei din ţările Europei de est. După ce au analizat situaţia din Ungaria şi Cehia, este rândul ţării noastre să intre sub lumina necruţătoare a reflectoarelor.

Comunismul, adânc înrădăcinat în mentalitatea oamenilor

"Statul de drept a fost însuşit rapid în ţările central-est europene, inclusiv în România şi Bulgaria, dar aplicarea şi schimbarea mentalităţii şi a comportamentului necesită mult timp. Dominaţia totalitară a lăsat urme adânci în mintea multora. După răsturnările din 1989, în multe locuri chiar comuniştii au fost cei care au profitat de privatizarea companiilor de stat şi a împărţirii resurselor de stat.

Tocmai privilegiaţii şi asupritorii au devenit beneficiarii căderii fostului regim.

În multe locuri, clientela politică şi oligarhii dubioşi trag şi astăzi sforile. Corupţia este omniprezentă. În estul Europei apar în continuare politicieni care nu recunosc principiul împărţirii puterilor în stat. Ei percep justiţia precum comuniştii, ca un instrument de impunere a propriilor interese. Se cred deasupra legii.

Odată ajunşi la putere, vor să pună mâna pe ea şi să o mulgă, dar în niciun caz să o împartă. Alţii pun interesele unui partid la acelaşi nivel cu cele ale unei naţiuni întregi. Adversarii politici sunt etichetaţi drept inamicii statului", susţin jurnaliştii de la Neue Zurcher Zeitung.

România a alunecat anul trecut într-o criză de stat, când premierul Ponta a încercat să preia controlul asupra justiţei.

"UE a subliniat în repetate rânduri că ambiţiile politice nu pot fi o motivare pentru încălcarea principiilor statului de drept. În demersul de integrare în UE, multe ţări au început depolitizarea justiţiei. Drept urmare, Curtea Constituţională din România şi Ungaria s-a apărat cu succes de intervenţiile motivate politic.

Scena politică este uneori mai turbulentă în cealaltă parte a Europei. Politicienii din est se situează deseori la marginea statului de drept, uneori chiar în afara ei. În ciuda deficitelor şi a piedicilor, fundamentul democratic este suficient de prezent încât să limiteze impulsurile autoritare ale unor politicieni însetaţi de putere", concluzionează cei de la NZZ.

Cum arată o lovitură de stat? Evoluţia planului USL

La 3 iulie 2012, în cadrul unei sesiuni extraordinare, Parlamentul îl revocă din funcţie pe Avocatul Poporului, Gheorghe Iancu, funcţia fiind ocupată interimar de Valer Dorneanu. PDL atacă decizia la Curtea Constituţională, dar Curtea decide că demiterea Avocatului Poporului a fost constituţională. În aceeaşi zi a fost decisă înlocuirea preşedintelui Senatului, Vasile Blaga, cu liderul PNL, Crin Antonescu, făcându-se apel la o prevedere conform căreia preşedintele Senatului poate fi revocat la propunerea a 1/3 din senatori, dacă acesta încalcă grav sau în mod repetat prevederile regulamentului acestei instituţii.

De asemenea, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a fost revocată din funcţie, motivul invocat fiind modul în care a condus, în anul 2011, o şedinţă de plen. Aceasta a fost înlocuită de Valeriu Zgonea.

Deşi Vasile Blaga şi Roberta Anastase au atacat decizia la Curtea Constituţională (CC), Curtea a respins plângerile ca fiind inadmisibile pentru că în urmă cu câteva zile, guvernul dăduse o ordonanţă de urgenţă care revoca dreptul CC să judece hotărârile Parlamentului. Ordonanţa respectivă a fost ulterior declarată neconstituţională.

Preşedintele Traian Băsescu a susţinut în cadrul unei conferinţe de presă că planul real al acţiunilor USL, UDMR, UNPR este controlul asupra justiţiei, suspendarea lui reprezentând numai o etapă din acest plan şi cerea liderilor majorităţii să oprească atacurile împotriva instituţiilor statului.

La 4 iulie, USL a depus în Parlament documentul de suspendare al preşedintelui în care se afirma că acesta „a instigat la nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale” şi că ar fi făcut presiuni directe asupra judecătorilor CC, precum şi că ar fi iniţiat un proiect neconstituţional de revizuire a Constituţiei şi s-a substituit funcţional Guvernului. Ce i s-a reproşat lui Traian Băsescu era declaraţia acestuia că nu va numi un premier USL, chiar dacă USL va obţine majoritatea absolută în Parlament.

Tot în aceeaşi zi, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care hotărârile Parlamentului au fost scoase de pe listă actelor asupra cărora Curtea Constituţională are dreptul să se pronunţe. Această ordonanţă este publicată în Monitorul Oficial înainte de a fi publicate hotărârile privind revocarea lui Vasile Blaga şi a Robertei Anastase, fapt ce îi aduce pe aceştia în imposibilitatea de a le contesta la CC.

La 5 iulie, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care modifica Legea referendumului şi statua că preşedintele poate fi demis cu jumătate plus 1 din voturile valabil exprimate ale cetăţenilor participanţi la referendum şi nu cum era înainte, respectiv cu jumătate plus 1 din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale, putând vota de asemenea şi cetăţenii români aflaţi în străinătate.

La 6 iulie 2012, Parlamentul României a votat în favoarea suspendării preşedintelui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru şi 114 voturi împotrivă în vederea organizării unui referendum prin care să se decidă sau nu demiterea din funcţie a acestuia. După suspendarea lui Băsescu şi până la referendum, preşedintele Senatului, Crin Antonescu a devenit, potrivit Constituţiei, preşedinte interimar al României.

La 6 iulie, Curtea Constituţională preciza într-un comunicat că judecătoarea Aspazia Cojocaru a fost ameninţată, chiar înainte de discuţiile despre suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu, cu privire la votul pe care urmează să-l dea.

Parlamentul României a aprobat în şedinţa plenară din 6 iulie 2012 legea cu privire la organizarea referendumului naţional pentru demiterea preşedintelui României. În primul articol al legii a fost stabilit că întrebarea la care vor răspunde cetăţenii români va fi „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?”

În continuare, în Parlament s-a votat suspendarea lui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru şi 114 voturi împotrivă.

În şedinţa extraordinară de guvern din 7 iulie 2012, Guvernul României a stabilit buletinul de vot ce va fi folosit la referendum.

Subterfugiile au generat controverse

La 10 iulie, CC a decis că referendumul de demitere este valid „în măsura în care se asigură participarea la vot a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”. La scurt timp, Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a anunţat că în ceea ce priveşte referendumul din 29 iulie vor fi aplicate prevederile ordonanţei de urgenţă a guvernului conform cărora preşedintele poate fi demis din funcţie cu majoritatea simplă a celor care se prezintă la urne.

În multe locuri, clientela politică şi oligarhii dubioşi trag şi astăzi sforile. Corupţia este omniprezentă. În estul Europei apar în continuare politicieni care nu recunosc principiul împărţirii puterilor în stat. Ei percep justiţia precum comuniştii, ca un instrument de impunere a propriilor interese. Se cred deasupra legii.

Începând cu 23 iulie 2012, Traian Băsescu a solicitat cetăţenilor români să boicoteze referendumul, spunând că se pregăteşte o fraudă.

"Este evident că pregătesc fraudarea acestui referendum. Şi atunci de ce să cer eu celor care, din revoltă, nu vor să valideze lovitura de stat, să meargă la vot. În faza iniţială, am crezut că vor fi cinstiţi. Pe zi ce trece, văd că sunt necinstiţi”, a declarat Băsescu, la 23 iulie 2012.

La 24 iulie 2012 preşedintele PDL a declarat că partidul va boicota referendumul, solicitând tuturor simpatizanţilor partidului să nu meargă la vot.

Victor Ponta a acuzat PDL că încalcă Constituţia României

La 29 iulie 2012, s-a desfăşurat referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Prezenţa la vot a fost de 46,24%, respectiv 8.459.053 persoane.

Pentru demiterea şefului statului au votat 7.403.836 alegători, adică 87,52% din participanţi. Doar 943.375 alegători, respectiv 11,15% s-au opus demiterii, iar 111.842 voturi (1,32%) au fost anulate.

La 21 august, Curtea Constituţională a declarat invalid referendumul, întrucât prezenţa la vot a fost sub 50%.

Pe urmele fraudelor

Suspiciunile de vraudă au fost confirmate de nenumăratele anchete declanşate, ulterior, de DNA.

"În localităţi cu o mie de locuitori, 40% dintre alegători au votat între orele 20:00-23:00, în condiţiile în care, în 11 ore, în alte locuri, au votat 60% din persoane (…) Se ajungea că un votant a intrat şi şi-a dat votul în 20 de secunde”, explica, în septembrie 2012, la televiziunea publică, fostul şef al parchetului anti-corupţie, Daniel Morar. Suspiciuni au existat şi la nivelul Departamentului de Stat al SUA.

„Principalele îngrijorări ale Departamentului american de Stat sunt determinate de suspiciunea că la referendum au avut loc fraude de amploare, de procesul de reactualizare a listelor electorale şi de presiunile exercitate asupra Curţii Constituţionale”, a declarat Philip Gordon, asistentul secretarului de stat Hillary Clinton, în cadrul unei întâlniri cu câţiva reprezentanţi ai presei.

Ancheta DNA a ajuns şi la Liviu Dragnea, acuzat de DNA că ar fi pus la punct un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul. Potrivit procurorilor anticorupţie, Dragnea ar fi folosit zece metode pentru fraudarea votului, printre care votul multiplu, turismul electoral şi falsificarea de semnături. În cadrul aceluiaşi dosar, procurorii DNA au început pe 9 octombrie 2012 urmărirea penală faţă de un număr de 67 de persoane care au luat parte la diferite activităţi legate de desfăşurarea referendumului din 29 iulie, printre care 49 de preşedinţi şi membri ai unor secţii din Teleorman, Vrancea şi Gorj şi 18 observatori din partea unor ONG-uri, membri de partid, care l-ar fi ajutat pe Liviu Dragnea.

Urmărirea penală împotriva lui Dragnea a început la 6 septembrie 2012, dar până acum dosarul nu a fost nici trimis în instanţă, nici închis.

Presiuni asupra Curţii Constituţionale

După anunţarea rezultatelor la referendum, USL a încercat prin tot felul de alte metode să-l împiedice pe Băsescu să revină la Palatul Cotroceni.

Pe de o parte, asupra ministerului de Interne s-au exercitat presiuni pentru reducerea numărului de alegători, astfel încât să se ajungă la o prezenţă de peste 50%. Rezultatul acestor presiuni a fost că ministrul de Interne, Ioan Rus, a demisionat, iar adjunctul său, Victor Paul Dobre, a fost anchetat de DNA şi a scăpat doar pentru că Parlamentul a refuzat să avizeze începerea urmăririi penale.

Pe de altă parte, USL a încercat să convingă Curtea Constituţională să valideze referendumul. În consecinţă, deşi referendumul s-a desfăşurat la 29 iulie, Curtea Constituţională a dat un verdict abia la 21 august. După această decizie, au existat politicieni din USL – printre care Ioan Ghişe şi Ion Iliescu – care au susţinut că Parlamentul ar trebui să invalideze hotărârea Curţii.

În sfârşit, abia la 27 august, a fost publicată în Monitorul Oficial hotărârea Curţii Constituţionale, iar Traian Băsescu a părăsit garajul în care era exilat şi a revenit la Palatul Cotroceni.

Ponta nu regretă nimic

„Cel care a căutat conflictul, cel care a căutat conflictul a fost Traian Băsescu, cei care am greşit şi nu am înţeles, domnul Antonescu şi cu mine, noi suntem cei doi vinovaţi, că nu am înţeles că nu este suficient votul oamenilor. Noi trăiam într-o perioadă romantică în care credeam că democraţia înseamnă votul oamenilor”, a declarat premierul Victor Ponta, la RTV, la un an de la referendum.

Colegul său de partid şi de guvern, ministrul Dan Şova, a spus că 29 iulie este un prilej de comemorare. „Democraţia românească a fost îngenunchiată de o hotărâre judecătorească nedreaptă, neconstituţională şi nelegală”, a susţinut Şova.

În schimb, preşedintele Traian Băsescu, într-un interviu pentru România Liberă, a spus că venirea lui Omar Hayssam în România ar putea fi un „catalizator” pentru o nouă suspendare, întrucât „sunt prea mulţi cei îngrijoraţi”.