Revizuirea Constituţiei, în cheie USL

Fundaţia Horia Rusu a lansat miercuri volumul ”Reforma constituţională: analiză şi proiecţii”, care cuprinde Raportul Comisiei pentru o nouă Constituţie. Din păcate dezbaterea s-a politizat, reprezentanţii sau apropiaţii USL lansându-se din nou în atacuri împotriva ANI, Curţii Constituţionale şi a altor instituţii incomode.

Raportul este rezultatul a doi ani de cercetări, analize şi dezbateri publice cu privire la teme esenţiale vizate de reforma constituţională: sistemul de guvernare cel mai potrivit pentru România, raporturile de putere dintre Parlament, Guvern şi Preşedinte, structura organului legislativ, raporturile dintre puterea judecătorească şi celelalte două puteri ale statului, structura Consiliului Superior al Magistraturii, rolul, atribuţiile Curţii Constituţionale şi precedura de numire a judecătorilor constituţionali. Volumul conţine ideile cele mai importante exprimate în cadrul dezbaterilor publice organizate de Fundaţia Horia Rusu. Totodată, prezintă numeroase soluţii concrete de modificare a Constituţiei, precum şi atenţionări cu privire la greşelile care pot apărea în condiţiile în care revizuirea Legii fundamentale nu va respecta principiile democraţiei consolidate de tip occidental. La dezbateri au participat politicieni, specialişti în drept, ştiinţe politice, reprezentanţi ai puterii judecătoreşti, ai organizaţiilor neguvernamentale, jurnalişti.

Acest efort este de apreciat, dar dezbaterea de lansare a volumului a fost marcată de noi atacuri populiste ale credincioşilor noii puteri. Omniprezentul istoric liberal Dinu Zamfirescu, preşedinte al Institutului de Cercetare a Crimelor Comunismului, numit de Ponta, a dat tonul. El a declarat că ”instituţii parazitare ca CSAT, DNA sau ANI trebuie desfiinţate pentru că au devenit adevărate puteri în stat”. Curată reformă, să distrugi ce funcţionează. În opinia lui Zamfirescu, ”a devenit o urgenţă imperativă promulgarea unei noi Constituţii sau amendarea celei în vigoare pentru a asigura stabilizarea reală a sistemului democratic în România. Este necesar să se stopeze actualele interpretări, mai mult decât hazardante, ale actualei Constituţii, abuzuri de putere din partea unor instituţii precum Preşedinţia sau Curtea Constituţională, devenită ilegal cea de-a patra putere în stat". Frumos domnule Zamfirescu, aplauze, poate vă mai dă vreo funcţie cadou domnul Ponta pentru zelul cu care combateţi instituţiile incomode care funcţionează bine.

Membrul fondator al PNL nu se opreşte aici. El vrea să elimine puterea judecătorească, că doar se descurcă legislativul şi executivul conduse acum de Ponta, Antonescu şi Voiculescu. Astfel Zamfirescu susţine că puterea judecătorească nu ar trebui recunoscută ca putere, în afara Constituţiei, ci doar ca o autoritate. Maxim de reformă deci. Şi pe plan extern, liberalul are nemulţumiri şi idei. Nu este de acord cu cedările repetate de suveranitate către UE. "Nu putem decât deplânge acest lucru, ca şi un soi de obedienţă servilă faţă de respectiva Uniune", spune Zamfirescu. Frumoasă preluare a retoricii anti-europene a şefului său de partid Antonescu din seria: Nu suntem colonia lui Merkel. Încă un post pentru zelosul slujitor al USL.

În rest, Zamfirescu ca liberal adevărat îşi exprimă opţiunea pro-monarhie constituţională. Ştie că e imposibil pentru că şeful Crin vrea la Cotroceni, deşi şi el se declară monarhist. Nu-i nimic, dă bine la electorat.

Oricum dezbaterea a arătat că nu există un consens şi nici un răspuns ferm la câteva întrebări simple: Este nevoie de o revizuire Constituţională acum, sau nu? Să fie o modificare sau să se elaboreze o constituţie complet nouă? Ce tip de regim de guvernământ vrem? Republică parlamentară după model german sau în continuare semiprezidenţialism după model francez? Să fie preşedintele ales direct de popor ca până acum sau de Parlament? Etc.

Prof. univ. dr. Simina Tănăsescu de la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, care a prezentat pe scurt ideile raportului Comisiei pentru o nouă Constituţie, a trecut în revistă opţiunile majore. Personal ea nu se declară convinsă că este nevoie de o revizuire constituţională acum. Totuşi dacă aceasta s-ar produce, în materie de regim de guvernare am avea de ales între ”menţinerea semiprezidenţialismului cu ajustări la nivelul atribuţiilor conferite instituţiilor statului” şi ”trecerea de la semiprezidenţialism la parlamentarism raţionalizat (de la modelul francez la modelul german)”. Tănăsescu ca şi alţi vorbitori a pus accent şi pe importanţa protecţiei drepturilor şi libertăţilor individuale, care ar trebui să se realizeze prin ”interzicerea strictă a intervenţiei executivului în materie de drepturi şi libertăţi fundamentale”.

Cât despre puterea legislativă, raportul recomandă renunţarea la împărţirea ”negociată” a materiilor legislative între Senat şi Camera Deputaţilor, subliniind că Senatul ar trebui să reprezinte colectivităţile locale.

În privinţa puterii judecătoreşti, se cere reformarea modului de compunere, a organizării şi funcţionării CSM şi revenirea la enumerarea limitativă a atribuţiilor Curţii Constituţionale.

Profesorul Cristian Ionescu a făcut o propunere pentru evitarea traseismului parlamentarilor. Astfel ar putea fi trecută în Constituţie prevederea că deputaţii şi senatorii care îşi părăsesc partidul acum să nu mai poată candida la următoarele alegeri decât ca independenţi. Ca urmare, n-ar mai intra în Parlament. În plus, Ionescu a mai insistat pe introducerea unui prevederi prin care guvernul să nu-şi mai poată asuma răspunderea pe proiecte de lege, ci doar pe programe şi declaraţii politice.

La rândul său, ministrul Culturii şi profesorul de ştiinţe politice Daniel Barbu a afirmat că revizuirea Constituţiei din 2003 a înrăutăţit situaţia, existând numeroase derapaje ca urmare a interpretării unor prevederi ambigue. Evident că Barbu a amintit Curtea Constituţională şi Preşedinţia ca fiind principalele instituţii care au abuzat de textul constituţional. ”Constituantul este poporul, nu statul. Trăim într-o ţară fără constituţionalism. Instituţiile democratice nu pot exista fără o anumită credinţă în noţiunea de reprezentare”, a explicat Barbu. În opinia sa, decizia Curţii Constituţionale de anulare a referendumului de suspendare a preşedintelui Băsescu a încălcat votul popular care a decis altfel. Ministrul s-a arătat deranjat şi de ”tupeul” Agenţiei Naţionale de Integritate de a se lega de parlamentarii incompatibili. ”Toţi românii sunt prezenţi în Parlament la elaborarea legilor prin reprezentanţii lor. Relaţia este nu de mandat, ci aproape mistică. Dacă ANI are atâtea puteri nu mai e democraţie reprezentativă”, susţine Barbu.

Deci ne-am lămurit. USL vrea o republică parlamentară cu un Parlament hegemonic, care să nu poată fi controlat de nicio altă instituţie. Tot ce incomodează: ANI, DNA etc. trebuie să fie supuse sau desfiinţate.

Ministrul liberal al Culturii n-a uitat să taxeze nici Europa pentru opoziţia faţă de acţiunile USL din vară împotriva statului de drept. ”Nu cred în Pactul fiscal pentru că e o politică foarte interesată şi un instrument de hegemonie. Nimeni nu are dreptul să-i spună constituantului român, poporul, cum să legifereze”, consideră Barbu.

Nici fostul preşedinte Emil Constantinescu nu s-a lăsat mai prejos, acuzând UE de abuzuri grosolane precum recomandarea făcută de preşedintele CE José Barroso preşedintelui interimar Crin Antonescu de a nu uza de dreptul de graţiere pe perioada interimatului său. Trimiterea era clară la eliberarea lui Adrian Năstase. În opinia lui Constantinescu, nicio Constituţie nu poate suplini lipsa conştiinţei democratice iar ”singurul lucru care ne poate ajuta este respectul faţă de valori”. Foarte adevărat, dar care valori? Ce valori are noua supermajoritate din Parlament? Ce valori promovează sau apără Ponta, Antonescu şi Voiculescu, în afară de supremaţia totală a Parlamentului, adică a lor?