Reuniunea de la Paris. Liderii europeni doresc să participe la negocierile de pace cu Rusia, dar SUA îi respinge

Liderii europeni au insistat luni că trebuie să aibă un cuvânt de spus în discuţiile internaţionale pentru a pune capăt războiului din Ucraina, în ciuda mesajului clar atât de la Washington, cât şi de la Moscova că nu există încă un rol pentru ei în negocierile care ar putea modela viitorul continentului, transmite AP News.

După trei ore de discuţii de urgenţă la Palatul Elysee din Paris, liderii Germaniei, Regatului Unit, Italiei, Poloniei, Spaniei, Ţărilor de Jos, Danemarcei, NATO şi Uniunii Europene nu au ajuns la un punct de vedere comun cu privire la posibilele trupe de menţinere a păcii, după ce un blitz diplomatic american asupra Ucrainei a aruncat săptămâna trecută o alianţă transatlantică, cândva solidă, în criză.

Premierul britanic Keir Starmer a solicitat sprijinul SUA, reafirmând în acelaşi timp că este pregătit să ia în considerare trimiterea de forţe britanice pe teritoriul ucrainean, alături de alţii, „dacă va exista un acord de pace durabil”.

Cu toate acestea, a existat o ruptură cu unele naţiuni UE, cum ar fi Polonia, care au declarat că nu doresc amprenta lor militară pe teritoriul Ucrainei. Macron a fost neangajant.

Premierul olandez Dick Schoof a recunoscut că europenii „trebuie să ajungă la o concluzie comună cu privire la cum putem contribui. În acest fel, vom obţine în cele din urmă un loc la masă”, adăugând că "a sta la masa fără a contribui este inutil".

Starmer a spus că o legătură transatlantică rămâne esenţială.

„Trebuie să existe un sprijin din partea SUA, deoarece o garanţie de securitate din partea SUA este singura modalitate de a descuraja în mod eficient Rusia să atace din nou Ucraina”, a spus el.

Oficiali americani de rang înalt din administraţia Trump, aflaţi în prima lor vizită în Europa săptămâna trecută, au lăsat impresia că Washingtonul este gata să îmbrăţişeze Kremlinul, în timp ce acesta îi tratează cu răceală pe mulţi dintre aliaţii săi europeni vechi.

SUA vor lăsa Europa în afara negocierilor

Generalul Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Ucraina şi Rusia, a declarat luni că nu crede că este „rezonabil şi fezabil ca toată lumea să stea la masă”.

„Ştim cum se poate întâmpla acest lucru şi acesta a fost punctul nostru de vedere, să păstrăm lucrurile curate şi cât mai repede posibil”, a declarat el reporterilor la Bruxelles, unde a informat cei 31 de aliaţi ai SUA din NATO, împreună cu oficialii UE, înainte de a se îndrepta spre Kiev pentru discuţii miercuri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Remarcile sale au fost preluate de ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, care a fost la fel de dispreţuitor cu privire la un rol pentru Europa.

„Nu ştiu ce au de făcut la masa negocierilor”, a declarat el la sosirea în Arabia Saudită pentru discuţii cu oficiali americani.

Săptămâna trecută, vicepreşedintele JD Vance şi ministrul apărării Pete Hegseth au pus la îndoială, într-o serie de discursuri, atât angajamentele de securitate ale Europei, cât şi principiile sale democratice fundamentale.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, care a pledat mult timp pentru o apărare europeană mai puternică, a declarat că reproşurile lor usturătoare şi ameninţările cu necooperarea în faţa pericolului militar s-au simţit ca un şoc pentru sistem.

Punctul de cotitură a survenit atunci când Trump a decis să răstoarne ani de zile de politică americană, purtând discuţii cu preşedintele rus Vladimir Putin în speranţa de a pune capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina.

Cu puţin timp înainte de întâlnirea de luni de la Paris, Macron a vorbit cu Trump, dar biroul lui Macron nu a dorit să dezvăluie detalii despre discuţia de 20 de minute.

Europenii îşi menţin sprijinul pentru Ucraina

Starmer, care a declarat că se va deplasa la Washington săptămâna viitoare pentru a discuta cu preşedintele Trump „ceea ce considerăm a fi elementele-cheie ale unei păci durabile”, pare să traseze o „a treia cale” în peisajul geopolitic în schimbare al Europei - alinierea strategică cu administraţia SUA, menţinând în acelaşi timp legăturile cu UE. Unii analişti sugerează că această poziţionare i-ar putea permite să acţioneze ca o punte între Trump şi Europa, putând servi ca un mesager cheie pentru Casa Albă.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat reporterilor că un posibil acord de pace cu Rusia nu poate fi impus Ucrainei.

„Pentru noi, trebuie şi este clar: acest lucru nu înseamnă că pacea poate fi dictată şi că Ucraina trebuie să accepte ceea ce i se prezintă”, a insistat el.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat că orice acord de pace ar trebui să aibă implicarea activă a UE şi a Ucrainei, pentru a nu fi un sfârşit fals al războiului „aşa cum s-a întâmplat în trecut”.

„Ceea ce nu se poate întâmpla este ca agresorul să fie recompensat”, a adăugat el.

Cu toate acestea, un element puternic al SUA va rămâne esenţial în viitorul previzibil, deoarece va dura mulţi ani până când multe naţiuni europene vor putea creşte producţia de apărare şi o vor integra într-o forţă eficientă.

Trimiterea de trupe după un acord de pace?

Subliniind inconsecvenţele dintre multe naţiuni cu privire la potenţialele contribuţii de trupe, Scholz a spus că discuţiile despre trupe în teren sunt „premature”.

„Acest lucru este extrem de nepotrivit, pentru a o spune direct şi sincer: nici măcar nu ştim care va fi rezultatul” oricărei negocieri de pace, a adăugat el.

Naţiunile europene sunt totuşi hotărâte să îşi sporească forţele armate acolo unde pot, după ani de plângeri din partea SUA, şi majoritatea au crescut cheltuielile de apărare la 2% din produsul intern brut, dar calea pentru a ajunge la 3% este neclară.

„A venit timpul ca Europa să aibă o capacitate mult mai mare de a se apăra. Există unanimitate aici pe tema creşterii cheltuielilor pentru apărare. Aceasta este o necesitate absolută”, a declarat premierul polonez Donald Tusk.

Polonia cheltuieşte peste 4% din PIB-ul său pentru apărare, mai mult decât orice alt membru NATO.