Reforma pensiilor din Franţa ar putea declanşa o nouă criză politică

Preşedintele Emmanuel Macron a înfruntat grevele şi protestele de stradă pentru a forţa adoptarea unei reforme profund nepopulare în 2023, care ridică vârsta de pensionare a Franţei cu doi ani, la 64 de ani, afirmând că aceasta este singura modalitate de a menţine pe linia de plutire sistemul de pensii generos, dar costisitor, notează Reuters.

Acum, o evaluare efectuată săptămâna aceasta de către biroul public independent de audit al ţării cu privire la dimensiunea deficitului de pensii ar putea relansa dezbaterea cu privire la reforma care a provocat diviziuni şi ar putea arunca din nou în criză guvernul fragil şi plin de datorii al lui Macron.

Francois Bayrou, ultimul prim-ministru al lui Macron, a solicitat biroului de audit o evaluare definitivă a deficitului - ale cărui estimări variază între 6 şi 45 de miliarde de euro - după ce s-a oferit să renegocieze reforma pensiilor în schimbul sprijinului din partea parlamentarilor socialişti.

Sindicatele şi partidele de opoziţie din stânga şi extremă dreaptă doresc ca reforma semnată de Macron să fie eliminată.

Ca parte a ofertei sale, Bayrou, un adept de mult timp al îndatorării, a cerut angajatorilor şi sindicatelor să formeze un „conclav” pentru a concepe o reformă mai acceptabilă.

De asemenea, el şi-a exprimat propria opinie cu privire la deficitul de pensii, estimat la 6 miliarde de euro (6,3 miliarde USD) de către Consiliul consultativ independent pentru pensii.

Bayrou a declarat că diferenţa reală dintre contribuţiile lucrătorilor şi angajatorilor şi plăţile efectuate se ridică la 45 de miliarde de euro anual, fără a lua în considerare subvenţiile finanţate de contribuabili care sunt utilizate pentru a reduce deficitul.

Dacă biroul public de audit va fi de acord joi cu estimarea lui Bayrou privind un deficit mai mare, acest lucru ar putea submina argumentul stângii conform căruia Franţa îşi poate permite să anuleze creşterea vârstei de pensionare şi ar putea linişti investitorii îngrijoraţi de starea precară a finanţelor publice franceze.

Mulţi economişti consideră creşterea vârstei de pensionare o măsură esenţială pentru adaptarea finanţelor publice ale ţării la îmbătrânirea rapidă a populaţiei.

Cu toate acestea, dacă auditorul consideră că deficitul este în conformitate cu estimările consiliului consultativ, acest lucru îi va încuraja probabil pe cei care militează pentru reducerea vârstei de pensionare, readucând dezbaterea privind pensiile în prim-planul politicii franceze.

Cel mai mare sindicat din Franţa, moderatul CFDT, a declarat deja că va abandona negocierile dacă acestea se vor baza pe un deficit mai mare.

Între timp, federaţiile patronale sunt prudente în privinţa oricăror schimbări care i-ar face să plătească mai mult în fondul de pensii.

Mizele sunt mari pentru Bayrou, care a supravieţuit deja la cinci moţiuni de cenzură. El a trebuit să facă concesii de miliarde de euro pentru a obţine aprobarea bugetului pentru 2025, după ce eşecul adoptării legislaţiei a dus la demiterea predecesorului său, Michel Barnier.

Investitorii, agenţiile de rating şi partenerii din Uniunea Europeană ai Parisului - precauţi după ce deficitul bugetar al Franţei a scăpat de sub control în ultimii doi ani - urmăresc îndeaproape discuţiile pentru a găsi semne că finanţele sistemului de pensii ar putea ieşi slăbite.

Bayrou a declarat că, deşi toate opţiunile au fost puse pe masă pentru a modifica reforma din 2023, orice amendamente nu trebuie să lase sistemul de pensii într-o situaţie financiară mai proastă.

Modificările aduse sistemului de pensii sunt extrem de sensibile, deoarece mulţi sunt profund ataşaţi de principiul conform căruia contribuţiile salariale ale lucrătorilor finanţează plăţile către pensionari.

În realitate, contribuţiile salariale ale lucrătorilor şi angajatorilor acoperă doar o parte din plata pensiilor.

Unii pensionari francezi s-au îndoit că discuţiile pentru revizuirea reformelor ar duce la prea multe schimbări.