Retrospectivă 2014: criza ucraineană
alte articole
Anul 2014 a fost decisiv pentru viitorul Ucrainei. Început sub semnul Euromaidanului care contesta refuzul lui Viktor Ianukovici de a semna Acordul de Asociere cu UE şi cu represiunea violentă a poliţiei Berkut împotriva demonstranţilor, este anul în care Ianukovici a fost obligat să renunţe la putere şi să fugă în Rusia, pro-europenii au câştigat alegerile prezidenţiale şi parlamentare, în timp ce Moscova a anexat Crimeea şi a pornit operaţiunea de destabilizare a Donbass-ului.
Au apărut două republici separatiste nerecunoscute, după referendumuri ilegale. UE şi SUA au introdus sancţiuni economice care au afectat puternic economia rusă şi mai ales rubla. Rusia continuă să destabilizeze estul Ucrainei, în ciuda memorandumului de la Minsk şi a armistiţiilor încheiate. Pe de altă parte, Ucraina a semnat până la urmă Acordul de Asociere, amânând însă implementarea părţii economice, precum zona de liber schimb, ceea ce-i reduce stimulentele de a face reformele dure, dar necesare. BBC a realizat o cronologie a evenimentelor principale ale crizei ucrainene, care a ţinut capul de afiş al agendei comunităţii internaţionale anul acesta.
Decembrie 2014
23 decembrie: Ucraina a renunţat la statutul de ţară nealiniată, pentru a se apropia de NATO. Cu o vastă majoritate de 303 voturi pentru şi doar 8 voturi împotrivă, Rada Supremă a votat în favoarea unui proiect de lege în acest sens, înaintat de preşedintele Petro Poroşenko la 18 decembrie.
În replică, premierul rus, Dmitri Medvedev, a afirmat că Rusia va trebui să reacţioneze dacă Ucraina cere aderarea la Alianţa Nord Atlantică, fără să ofere detalii despre cum va răspunde Moscova.
13 decembrie: Congresul american adoptă Ukraine Freedom Support Act, care autorizează noi sancţiuni împotriva Rusiei şi furnizarea de ajutor militar, inclusiv letal, Ucrainei. Proiectul de lege votat în unanimitate impune noi sancţiuni producătorilor de armament din Rusia, cât şi celor care vor investi în proiectele petroliere high-tech demarate de companiile ruse. De asemenea, sunt prevăzute o serie de sancţiuni financiare, bancare, comerciale îndreptate împotriva companiilor ruse vizate sau a celor care stabilesc tranzacţii cu ele. În domeniul energetic, sunt autorizate sancţiuni în special împotriva Gazprom, în cazul în care gigantul rus va reduce livrările de gaz către Ucraina sau alţi membri ai NATO.
Noiembrie 2014
15 Noiembrie: Preşedintele Poroşenko a dat mai multe decrete de închidere a instituţiilor de stat din regiunile controlate de separatişti şi de întrerupere totală a finanţărilor pentru acestea. Kievul vrea astfel să neutralizeze aşa numitele Republici populare. Un analist explica pentru Epoch Times ce urmăreşte Kievul şi de ce nu va recunoaşte transnistrizarea Donbasului.
Autorităţile ucrainene vor să taie orice legături cu teritoriile controlate de rebelii pro-ruşi. Decretul preşedintelui Poroşenko prevede întreruperea serviciilor bancare şi oprirea tuturor alocărilor bugetare pentru aceste regiuni. Decizia este justificată prin alegerile nerecunoscute ţinute în Lugansk şi Doneţk şi de încălcările grave ale memorandumului de pace de la Minsk de către separatişti şi Rusia.
12 Noiembrie: Comandantul NATO în Europa Philip Breedlove declară că trupe şi echipamente ruseşti au intrat pe teritoriul ucrainean.
11 Noiembrie: Eforturile olandezilor de a cerceta rămăşiţele avionului malaezian prăbuşit sunt blocate de grupurile locale de separatişti.
3 Noiembrie: Generalul Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică trebuie să suplimenteze, temporar, prezenţa militară în Europa de Est, din cauza zborurilor "provocatoare" efectuate de Rusia în apropierea spaţiului european şi în contextul ameninţării reprezentate de grupul terorist Statul Islamic în Irak şi Siria. "Din cauza presiunilor intense pe care le resimţim acum în estul Europei şi în contextul măsurilor de garantare a securităţii aplicate în ţările baltice, în Polonia şi în România, avem nevoie de prezenţă militară suplimentară prin rotaţie", a explicat generalul Philip Breedlove.
2-3 Noiembrie: Separaţiştii din Estul Ucrainei aleg noi lideri în cadrul unui scrutin-simulacru, susţinut de Rusia şi denunţat de Occident. Preşedintele Poroşenko îi acuză pe rebeli de periclitarea ”întregului proces de pace” şi spune că forţele militare ucrainene trebuie să se pregătească de un atac al separatiştilor.
Octombrie 2014
31 Octombrie: Rusia decide să reia furnizarea de gaz către Ucraina pe timpul iernii, în urma unui acord mediat de UE.
26 Octombrie: Partidele pro-occidentale câştigă alegerile parlamentare din Ucraina.
21 Octombrie: Potrivit Human Rights Watch, forţele armate ucrainene au atacat zone populate din Doneţk cu bombe cu fragmentaţie, interzise.
12 Octombrie: Preşedintele Putin ordonă trupelor staţionate la graniţa ucraineană să se întoarcă în bazele militare şi cazărmi.
Septembrie 2014
24 Septembrie: NATO constată o retragere ”semnificativă” a trupelor ruseşti din estul Ucrainei.
5 Septembrie: Ucraina semnează un armistiţiu cu rebelii pro-ruşi la Minsk.
August 2014
27-28 August: Liderul separatist Alexander Zakharchenko afirmă că sunt 3-4000 de civili ruşi în rândul rebelilor în momentul în care separatiştii deschid un nou front la Marea Azov şi capturează oraşul Novoazovsk.
22 August: Un convoi umanitar rus intră în Ucraina sub pretextul că aduce ajutor umanitar în oraşul Luhansk, fără permisiunea Kievului.
Iulie 2014
30 Iulie: UE şi SUA anunţă noi sancţiuni împotriva Ruşiei. Doborârea avionului MH17 a provocat indignare mai ales în Olanda.
17 Iulie: Zborul Malaesia Airlines MH17 plecat din Amsterdam este doborât în apropierea satului Grabove din teritoriul controlat de separatiştii din estul Ucrainei. 298 de oameni îşi pierd viaţa.
5 iulie: Rebelii abandonează centrul lor de comandă în oraşul Sloviansk, ca urmare a ofensivei armatei ucrainene.
Iunie 2014
27 Iunie: UE semnează Acordul de Asociere cu Ucraina.
Ucraina a semnat până la urmă acordul de asociere, amânând însă implementarea părţii economice, precum zona de liber schimb, ceea ce-i reduce stimulentele de a face reformele dure, dar necesare.
25 Iunie: Parlamentul rus revocă rezoluţia parlamentară de autorizare a forţelor ruse în Ucraina.
14 Iunie: Separatiştii proruşi doboară un avion militar în est, omorând 49 de oameni. Liderii ruşi şi ucraineni s-au întâlnit pe măsură ce luptele au continuat în estul Ucrainei.
Mai 2014
25 mai: Ucraina îl alege pe Petro Poroşenko preşedinte, dar alegerile prezidenţiale nu au loc şi în est. Poroşenko câştigă din primul tur cu 54,7% din sufragii.”Ucraina a votat pentru securitate şi stabilitatea naţională”, explica Angela Grămadă, expertă în spaţiul post-sovietic într-un interviu pentru Epoch Times.
11 mai: Separatiştii pro-ruşi din Doneţk şi Luhansk declară independenţa în urma unor referendumuri nerecunoscute de comunitatea internaţională.
2 Mai: Ciocniri violente în portul Odessa de la Marea Neagră în care îşi pierd viaţa 42 de oameni, majoritatea activişti pro-ruşi. Aproape 40 de oameni au murit în interiorul casei sindicatelor cuprinsă de un incendiu.
Aprilie 2014
22 Aprilie: Turcinov dispune reluarea operaţiunilor militare împotriva militanţilor pro-ruşi din est.
17 Aprilie: Rusia, Ucraina, SUA şi UE susţin că au căzut de acord în cadrul negocierilor de la Geneva asupra unor paşi de dezescaladare a crizei din estul Ucrainei. Trei oameni sunt însă ucişi atunci când forţele de securitate ucrainene se ciocnesc cu separatiştii pentru a-i împiedica pe aceştia să preia controlul asupra unei baze din oraşul Mariupol.
15 Aprilie: Preşedintele ucrainean Oleksandr Turcinov anunţă începutul unei operaţiuni anti-teroriste împotriva separatiştilor pro-ruşi, care este însă repede oprită.
7 Aprilie: Protestatarii ocupă clădiri guvernamentale în oraşele din estul Ucrainei Doneţk, Luhansk şi Harkov cerând un referendum pentru independenţă. Autorităţile ucrainene recâştigă controlul asupra guvernului din Harkov în ziua următoare.
Martie 2014
28 Martie: Preşedintele american Barack Obama a cerut Moscovei să-şi retragă trupele.
18 Martie : Preşedintele rus Vladimir Putin semnează un decret de alipire a Crimeei la Federaţia Rusă.
17 Martie: UE şi SUA impun interdicţii de călătorie şi îngheţări de active mai multor oficiali din Rusia şi Ucraina privind referendumul din Crimeea.
16 Martie: Se ţine aşa-zisul referendum de secesiune a Crimeei şi alipirii la Rusia. 97% dintre votanţi votează pentru separarea de Ucraina, dar scrutinul este condamnat de Occident ca fiind un simulacru.
1 Martie: Parlamentul rus aprobă cererea lui Vladimir Putin de a folosi forţa în Ucraina pentru a ”proteja interesele ruseşti”.
Februrarie 2014
27-28 Februarie: Puşcaşi pro-Rusia preiau controlul asupra unor clădiri importante din capitala Crimeei, Simferopole.
23-26 Februarie: Parlamentul ucrainean votează pentru ca rusa să nu mai fie a doua limbă oficială de stat, cauzând furie în regiunile rusofone, dar până la urmă votul este întors. Olexander Turcinov este numit preşedinte interimar, iar Arseni Iaţeniuk premier. Un mandat de arestare este emis pe numele fostului preşedinte Viktor Ianukovici, iar poliţia Berkut, vinovată de uciderea a mulţi protestatari, este dizolvată.
22 Februarie: Preşedinţele Ianukovici părăseşte palatul prezidenţial şi fuge în Rusia. Protestatarii preiau controlul asupra palatului prezidenţial în timp ce Parlamentul votează pentru revocarea preşedintelui şi stabileşte alegeri pentru 25 mai. Ianukovici acuză o lovitură de stat. În acest timp, Iulia Timoşenko este eliberată din închisoare şi le vorbeşte protestatarilor de pe Euromaidan.
21 Februarie: Preşedinţele Ianukovici semnează un acord de compromis cu liderii opoziţiei, mediat de miniştrii de externe german, francez şi polonez, care nu va fi însă pus în aplicare.
20 Februarie: Se înregistrează cele mai mari violenţe la Kiev din ultimii 70 de ani. Cel puţin 88 de oameni sunt ucişi în 48 de ore.
14-16 Februarie: Toţi cei 234 de manifestanţi arestaţi în decembrie sunt eliberaţi. Demonstranţii părăsesc primăria oraşului Kiev, pe care o ocupaseră din 1 decembrie, ca şi alte clădiri publice.
Ianuarie 2014
28-29 ianuarie: Premierul ucrainean Mykola Azarov demisionează iar Parlamentul abrogă legile anti-protest
16-23 ianuarie: Parlamentul adoptă legi restrictive pentru a împiedica protestele. Protestatarii iau cu asalt birourile autorităţilor locale în Vestul Ucrainei.
