Reprimarea libertăţilor religioase în China comunistă. Mii de musulmani încearcă să împiedice modificarea unei moschei [Video]

Mii de musulmani aparţinând minorităţilor etnice au înconjurat o moschee din sud-vestul Chinei la sfârşitul săptămânii, într-un ultim efort de a împiedica ceea ce ei au declarat a fi o tentativă a autorităţilor de a îndepărta cupola şi minaretele lăcaşului de cult, în contextul în care reprimarea libertăţilor religioase devine din ce în ce mai răspândită în regiune, transmite CNN.

Aparenta modificare a unei moschei aparţinând grupului etnic Hui din satul Najiaying, provincia Yunnan, are loc în contextul unei campanii ample declanşate de liderul chinez Xi Jinping de a "siniciza" religia. Sub conducerea secretarului general Xi, comunităţilor religioase li s-a cerut să se sinicizeze (中国化).

Sinicizarea este o strategie pe termen a Partidului Comunist Chinez, menită să epureze credinţele religioase de influenţă străină, făcându-le "mai chinezeşti" şi asigurându-se de fidelitatea lor faţă de partidul-stat ateu.

În ultimii ani, autorităţile au îndepărtat arhitectura vădit islamică - distrugând cupolele şi dărâmând minaretele - din peste o mie de moschei Hui din întreaga ţară, spun activiştii Hui, moscheea Najiaying fiind una dintre ultimele rămase.

Acum, campania de "sinicizare" pare să ajungă şi la Najiaying - o casă istorică a Hui şi un important centru al culturii islamice din Yunnan, o provincie diversă din punct de vedere etnic, situată la graniţa Chinei cu Asia de Sud-Est.

Dar această campanie s-a confruntat cu o reacţie violentă din partea locuitorilor din zonă.

Videoclipurile postate pe reţelele de socializare arată locuitorii ciocnindu-se cu cordoane de poliţişti în echipament antirevoltă, care au blocat intrarea în moschee şi au împins mulţimea înapoi cu scuturi şi bastoane.

Rezidenţii au ripostat cu furie, unii dintre ei aruncând cu sticle de apă şi cărămizi în poliţie, potrivit videoclipurilor.

"Aceasta este ultima noastră urmă de demnitate. Este ca şi cum ar veni la noi acasă pentru a ne demola casa. Nu putem permite să se întâmple aşa ceva", a declarat un localnic.

Sursa, care a refuzat să-i fie dat numele din cauza temerilor pentru siguranţa personală, a declarat că mii de rezidenţi Hui - inclusiv bărbaţi şi femei, bătrâni şi copii - s-au adunat sâmbătă în jurul moscheei, sub supravegherea atentă a peste 1.000 de poliţişti desfăşuraţi în apropiere.

"După ce am ajuns la moschee, ne-am dat seama că au dus macaralele în incintă şi erau pregătiţi pentru demolarea forţată", a declarat sursa, adăugând că în jurul moscheii fuseseră deja ridicate schele.

Tensiunile au escaladat în jurul orei 13:00, credincioşii cerând să intre în moschee pentru rugăciunile de la prânz, a menţionat sursa. Aceştia au spus că au văzut poliţişti lovind mulţimea cu bastoane, astfel că au avut loc ciocniri între poliţie şi unii rezidenţi.

Zeci de protestatari au fost arestaţi de poliţie la faţa locului. Ma Ju, un activist Hui proeminent care trăieşte acum în Statele Unite şi care a păstrat un contact strâns cu rezidenţii din Najiaying, a declarat că aproximativ 30 de persoane au fost arestate.

"Coşmarul nostru abia acum începe"

Confruntarea de câteva ore de sâmbătă a adus o victorie temporară protestatarilor, care au intrat în moschee pe măsură ce poliţia se retrăgea, potrivit martorilor şi filmărilor online.

De-a lungul nopţii de sâmbătă spre duminică, locuitorii au păzit pe rând moscheea, temându-se că autorităţile se vor întoarce pentru a demola cupola mare centrală de culoare verde şi cele patru minarete, a menţionat sursa citată.

Dar repercusiunile au urmat rapid, potrivit celor care au vorbit pentru CNN.

Până duminică după-amiază, a început să se răspândească vestea că autorităţile arestează mai multe persoane, potrivit sursei.

Duminică seara, autorităţile de aplicare a legii din orăşelul Nagu, unde se află Najiaying, au emis o declaraţie dură, dar vagă. Fără a face referire la protest sau moschee, acestea au anunţat că poliţia investighează un incident ce a avut loc sâmbătă, care a "perturbat grav ordinea socială" şi a provocat "un impact social josnic".

De asemenea, autorităţile au cerut "organizatorilor şi participanţilor" la incident să se predea înainte de 6 iunie, pentru a primi clemenţă şi au încurajat oamenii să se denunţe reciproc.

Până luni, Najiaying a fost cuprins de o stare de frică, a precizat sursa citată.

Internetul a fost întrerupt în multe cartiere. Dronele zburau deasupra şi supravegheau satul. Difuzoarele publice au transmis în mod repetat mesajul autorităţilor, îndemnându-i pe protestatari să se predea, potrivit sursei şi lui Ma, activistul stabilit în SUA.

"Se simte ca şi cum coşmarul nostru abia acum începe. Toată lumea se teme... Nu ştim ce se va întâmpla în continuare", a declarat sursa pentru CNN.

Altor locuitori din zonă le era teamă să vorbească.

Un proprietar de magazin contactat telefonic a declarat: "Nu, nu, nu. Voi, jurnaliştii, ar trebui să veniţi aici să relataţi ce ni se întâmplă." Când i s-a cerut să explice ce s-a întâmplat, acesta a răspuns că "nu ştie" şi a închis telefonul.

"Iată ce au făcut în Xinjiang"

Aceasta nu este prima dată când musulmanii Hui s-au angajat într-o confruntare tensionată cu autorităţile pentru a proteja o moschee.

În 2018, mii de rezidenţi Hui din Ningxia, în nord-vestul ţării, au organizat un protest de tip "sit-in" timp de trei zile pentru a împiedica autorităţile să demoleze o moschee recent construită.

Guvernul local a amânat demolarea, dar ulterior a înlocuit cupolele şi minaretele moscheii cu pagode tradiţionale în stil chinezesc.

Revizuirea arhitecturală a moscheelor a fost însoţită de acuzaţii de diminuare a libertăţilor religioase pentru Hui, o minoritate etnică de 11 milioane de persoane care trăieşte în zone răspândite în toată China, din nord-vest până în oraşele de coastă din est, inclusiv într-o "regiune autonomă" desemnată oficial, Ningxia.

Consideraţi a fi descendenţi îndepărtaţi ai negustorilor arabi şi persani, Hui au fost bine asimilaţi în societatea chineză mai largă, dominată de majoritatea etnică Han.

Cei mai mulţi vorbesc mandarină, trăiesc alături de Han şi, în ultimele decenii, au primit mai mult spaţiu pentru a-şi practica credinţa decât oricare alt grup etnic.

Dar activiştii Hui spun că grupul lor etnic a devenit cea mai recentă ţintă a represiunii Partidului Comunist împotriva islamului, care a început în regiunea vestică Xinjiang.

Cel puţin din 2017, guvernul chinez a fost acuzat că a reţinut peste un milion de uiguri şi alte minorităţi musulmane în lagăre de muncă forţată în Xinjiang şi că a efectuat o asimilare forţată pentru a le suprima identitatea culturală şi religioasă.

Un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite de anul trecut a acuzat guvernul chinez de încălcări grave ale drepturilor omului împotriva uigurilor, care ar putea constitui "crime împotriva umanităţii".

China a negat în mod repetat aceste acuzaţii şi a insistat că taberele masive sunt "centre de formare profesională" voluntare.

"Nu numai cupole"

Activiştii Hui şi grupurile de apărare a drepturilor susţin că autorităţile şi-au intensificat eforturile în ultimii ani pentru a restricţiona practicile religioase ale musulmanilor Hui din întreaga Chină, inclusiv închiderea şcolilor islamice, a cursurilor de arabă şi interzicerea copiilor de a învăţa şi practica islamul.

Punerea în aplicare a campaniei de "sinicizare" "a avut ca efect eliminarea legăturilor comunităţilor cu cultura Hui, cu religia şi între ele, atât de mult încât unii lideri consideră că ştergerea identităţii Hui în decursul unei alte generaţii este o posibilitate probabilă", potrivit unui raport prezentat în ianuarie unui organism al ONU de către Chinese Human Rights Defenders şi Hope Umbrella International Foundation.

Ma, activistul Hui stabilit în SUA care a fondat Hope Umbrella International Foundation, a declarat că minoritatea Hui din China trăieşte în prezent într-o stare de teamă constantă.

Potrivit lui Ma, la peste 200 de moschei din Yunnan le-au fost deja distruse cupolele şi minaretele, care se adaugă la cele peste o mie de moschei din nord-vestul ţării.

CNN nu poate verifica în mod independent numărul de moschei afectate şi a contactat guvernul chinez pentru a comenta acuzaţiile formulate de activiştii Hui.

"La început, oamenii au crezut că este vorba doar de o chestiune de stil arhitectural... dar în curând a devenit evident că (guvernul) nu doar îndepărtează cupolele de pe moschei, ci şi funcţionalitatea lor religioasă şi socială", a declarat Ma.

Sub o serie de restricţii impuse de guvern, mulţi rezidenţi Hui se tem acum să meargă la moschee, care a fost mult timp un centru al vieţii religioase şi sociale a comunităţilor lor, a spus Ma.

Scopul final al partidului este de a pune în aplicare o politică de "genocid cultural şi religios", la fel cum a făcut în Xinjiang, a spus el. Guvernul chinez a negat acuzaţiile de genocid.

Pentru rezidentul din Najiaying, planul guvernului de a schimba designul moscheei este doar începutul unei represiuni mai dure care va urma.

"Acesta este doar primul pas. Ceea ce ne îngrijorează este că, după aceea, (autorităţile) le vor interzice copiilor noştri să meargă la cursuri (religioase), le vor interzice minorilor să intre în moschei şi ne vor interzice să studiem Coranul", au spus ei, referindu-se la presupusele restricţii care au fost impuse comunităţilor Hui din întreaga Chină.

"După ce v-au călcat în picioare demnitatea, vă vor suprima pas cu pas şi vor asimila complet grupul etnic Hui cu Han, generaţie după generaţie. Pentru că ştim, asta este ceea ce au făcut în Xinjiang", au spus ei.

În ciuda stării de frică de care sunt cuprinşi, ei au jurat să "lupte până la capăt" pentru libertatea de credinţă şi demnitatea etniei Hui.

"Noi, oamenii de rând, nu cerem prea mult. Vrem doar să avem propria noastră libertate religioasă. Vrem doar să trăim în pace. Vrem ca lumea să ştie prin ce trecem acum şi de ce ne temem în continuare", au spus ei.

Context

China comunistă are un prost renume când vine vorba despre respectarea drepturile omului, inclusiv a libertăţii de credinţă. Musulmanii nu sunt singura religie supusă persecuţiei de către regimul comunist de la Beijing.

Rapoartele afirmă că regimul comunist de la Beijing, care este ateu şi anti-religios şi critică în mod curent orice religie, cere ca toate religiile majore să-şi revizuiască textele sfinte şi să le adapteze la „era preşedintelui Xi Jinping”.

China recunoaşte oficial toate credinţele, dar ţara este cunoscută pentru persecuţiile religioase şi pentru supravegherea de tip Big-Brother, construită cu un aparat enorm de represiune şi control.

Beijingul subliniază că „pildele lui Iisus Hristos” vor trebui să devină „conforme cu Partidul Comunist, altfel riscă să fie îndepărtate din Biblia disponibilă credincioşilor”.

China este una dintre ţările care arestează pastorii bisericilor nerecunoscute, inclusiv pentru răspândirea de Biblii, dacă acestea nu sunt parafate de regim.

Biserica Catolică a fost zeci de ani interzisă în China, regimul comunist propunând o Biserică Catolică Patriotică, ai cărei episcopi sunt numiţi de Partid şi care nu recunoştea Vaticanul. În ultimii doi ani Papa Francisc a iniţiat o apropiere de Partid, spre disperarea catolicilor chinezi care atrag atenţia asupra infiltrării cadrelor comuniste în sânul bisericii.

Biblia şi creştinismul nu sunt singurele vizate, autorităţile proiectând viziunea marxistă asupra tuturor religiilor majore, încât regimul comunist a cerut o „sinicizare” a Coranului şi a sutrelor budiste.

Aparent autorităţile doresc „o reevaluare completă a traducerilor existente ale clasicilor religioşi”.

În cazul în care textele "curăţate" nu se conformează viziunii Partidului, acestea vor trebui „modificate şi traduse din nou”.

De acelaşi "tratament" din partea guvernului conunist de la Beijing au avut parte totodată atât tibetanii cât şi practicanţii Falun Gong. Persecuţia la care membrii acestor două comunităţi sunt supuşi de autorităţile chineze comuniste a devenit din ce in ce mai acerbă.

De menţionat faptul că Falun Gong este o practică antică tradiţională de qigong, adânc înrădăcinată în cultura tradiţională chineză şi bazată pe principiile adevărului, compasiunii şi toleranţei. Cu toate acestea, înca de la 20 iulie 1999, practicanţii Falun Gong sunt persecutaţi până la moarte de către autoritaţile comuniste chineze. Detalii aici.

Vă invităm să urmăriţi materialul video.