Marea Britanie sancţionează până la 100 de petroliere ruseşti din aşa-numita flotă fantomă a Rusiei

„Flota fantomă” de petroliere a Rusiei s-a mărit. Petrolierul Ice Energy sub pavilion liberian (st) transferă ţiţei de la petrolierul Lana sub pavilion rusesc, în largul coastei Karystos, Grecia, la 29 mai 2022. (Getty Images)
Redacţia
09.05.2025

Marea Britanie va sancţiona până la 100 de petroliere din aşa-numita flotă fantomă a Rusiei, în încercarea de a intensifica presiunea asupra Moscovei în războiul cu Ucraina, în timp ce liderii alianţei de securitate Joint Expeditionary Force (JEF) se întâlnesc vineri în Norvegia, transmite Reuters.

De la începutul anului trecut, navele au transportat mărfuri în valoare de peste 24 de miliarde de dolari unele dintre ele fiind implicate şi în distrugerea unor infrastructuri critice, a declarat Marea Britanie.

Sancţiunile ar reprezenta cel mai mare pachet de măsuri luate de Marea Britanie împotriva flotei fantomă, a declarat biroul prim-ministrului Keir Starmer. Nu au fost furnizate detalii suplimentare, dar sancţiuni similare au restricţionat sau interzis anterior circulaţia navelor flotei fantomă şi accesul acestora în unele porturi britanice.

Starmer va anunţa măsurile la summitul liderilor JEF de la Oslo. Fondat în 2014, grupul condus de Marea Britanie, şi format din 10 ţări nord-europene, printre care Danemarca, Olanda, Finlanda şi Suedia, acţionează ca un supliment la cooperarea mai largă prin alianţa militară NATO.

„Fiecare pas pe care îl facem pentru a creşte presiunea asupra Rusiei şi pentru a obţine o pace justă şi durabilă în Ucraina este un pas înainte către securitatea şi prosperitatea Regatului Unit. Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a distruge operaţiunea flotei fantomă (a preşedintelui Vladimir Putin), pentru a priva maşina sa de război de veniturile din petrol şi pentru a proteja infrastructura submarină de care depindem în viaţa de zi cu zi”, a declarat Starmer.

Navele sunt suspectate că au avariat infrastructura submarină din Europa, inclusiv linii electrice, cabluri şi conducte din Marea Baltică. Ţările nordice şi baltice, alarmate de riscurile crescânde de sabotaj, au insistat pentru luarea de măsuri.

Ţările JEF au fost susţinătoare ferme ale Ucrainei, multe dintre ele fiind îngrijorate de invazia Rusiei asupra vecinului său mai mic. Suedia şi Finlanda s-au alăturat, de asemenea, NATO, punând capăt deceniilor de nealiniere.

Norvegia, gazda summitului, este unul dintre principalii exportatori de gaz către Marea Britanie şi Europa continentală, livrat prin reţeaua sa de conducte din Marea Nordului, lungă de 8.800 de kilometri (5.468 mile), care este supravegheată de patrule navale ale NATO pentru a o proteja împotriva sabotajului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor