Relaţia România-Ungaria sau dialogul surzilor

La aniversarea a 10 ani de la semnarea „Declaraţiei privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI”, relaţiile bilaterale s-au deteriorat după scandalul steagurilor secuieşti. Niciuna dintre părţi nu recunoaşte însă acest lucru, dar guvernul maghiar îşi menţine poziţia. Un adevărat dialog al surzilor.

Ministrul român de externe Titus Corlăţean a arătat că Ungaria este primul stat cu care România a instituit mecanismul şedinţelor comune de guvern. Până acum au avut loc patru astfel de şedinţe, în cadrul cărora au fost lansate numeroase proiecte în domenii precum infrastructură, transporturi, comunicaţii, agricultură, energie, cultură, educaţie, afaceri interne.

Pe linie politico-militară, există proiecte de cooperare precum batalionul comun de la Arad – Hodmezovasarhely; batalionul comun Tisa, la care, pe lângă România şi Ungaria, mai participă şi Slovacia şi Ucraina; participarea românească la baza aeriană din Papa, participarea românească la centrul de excelenţă NATO din Budapesta, participarea ungară la centrul de excelenţă NATO din Oradea. ”În cadrul NATO suntem doi aliaţi de încredere care cooperează excelent. De altfel, ca să mă refer doar la un singur aspect mai important, menţionez aici că baza de la Deveselu va acoperi, din punct de vedere al protecţiei acordate împotriva eventualelor atacuri cu rachete balistice, şi teritoriul Ungariei, atunci când va fi operaţională la orizontul lui 2015”, a mai spus Corlăţean.

În plan economic, comerţul bilateral a crescut în plină criză la 7,3 miliarde de euro în anul 2011, a mai spus Corlăţean. Ca urmare, România a fost a doua piaţă de desfacere pentru exporturile ungare, după Germania. Pentru echilibrarea balanţei de schimburi comerciale, care este categoric în favoarea Ungariei, ministrul român de externe i-a propus omologului său înfiinţarea unei camere de comerţ bilaterale româno-ungare la Budapesta.

Şeful diplomaţiei române nu a abordat în discursul său problema Ţinutului Secuiesc şi a scandalului steagurilor. A spus doar că ”ne dorim mai mult echilibru în eforturile depuse de autorităţile ungare în favoarea minorităţii române din Ungaria, astfel încât aceasta să se bucure la nivel de standarde europene, de drepturile respective pentru prezervarea identităţii naţionale”.

”O soluţie în oglindă cu reprezentarea din România a maghiarilor în Parlament nu e posibilă”. Aceasta e concluzia tristă legată de egalitate. La noi în ţară UDMR a făcut parte din mai toate coaliţiile de guvernare, iar în Ungaria minoritatea română nu are niciun reprezentant în Parlament. Şi nu pare că Budapesta ar vrea să schimbe ceva în acest sens.

La rândul său, ministrul ungar de externe a vorbit mai mult de interese, decât despre valori. ”Chiar dacă avem dispute, certurile nu sunt caracteristice în relaţia bilaterală româno-maghiară”, a apreciat el. Întrebat de jurnalişti dacă ar vrea ca în spatele său să se mai arboreze şi steagul secuiesc, Janos Martonyi a spus că ”cine vrea să pună, poate să pună liniştit. Dacă se doreşte un asemenea simbol, sunt liberi să o facă. Aşa cum pe clădiri publice din Gyula sau Mehkerek sau din alte localităţi există steag românesc”. Deci, Ungaria nu renunţă la poziţia sa de susţinere a ţinutului secuiesc, ceea ce reiese clar din declaraţia că „fiecare guvern trebuie să ţină cont de minorităţi şi de cerinţele lor legitime”.

Nici la întrebarea legată de motivul pentru care nu există reprezentanţi ai minorităţii române în Parlamentul din Budapesta, Martonyi n-a răspuns convingător. Guvernul ungar se tot gândeşte cum să soluţioneze această problemă şi aduce argumentul că sunt prea puţini pentru ca să le acorzi 13 locuri de parlamentar celor 13 minorităţi. O propunere ar fi ca mai multe minorităţi să se înţeleagă şi să aibă un reprezentant comun în Parlament. ”O soluţie în oglindă cu reprezentarea din România a maghiarilor în Parlament nu e posibilă”. Aceasta e concluzia tristă legată de egalitate. La noi în ţară UDMR a făcut parte din mai toate coaliţiile de guvernare, iar în Ungaria minoritatea română nu are niciun reprezentant în Parlament. Şi nu pare că Budapesta ar vrea să schimbe ceva în acest sens.

Şi chestiunea educaţiei în limba maternă asigurată maghiarilor în România este abordată tot la fel în Ungaria. Aceasta ar urma să fie asigurată de comunitatea românească, pe când în România este asigurată de stat. Straşnic parteneriat strategic între egali.