Reînhumarea planificată a rămăşiţelor lui Jozsef Nyiro, parte a renaşterii naţionalismului din Ungaria (Deutsche Welle)

Reînhumarea în România a rămăşiţelor poetului ungar de extremă-dreapta Jozsef Nyiro, planificată de autorităţile ungare, reprezintă o parte a renaşterii naţionalismului în această ţară, proces condus cu succes de extrema-dreaptă şi care beneficiază acum şi de sprijinul deschis al premierului Viktor Orban şi al partidului său conservator naţionalist Fidesz, se arată într-o analiză de vineri a postului de radio german Deutsche Welle.

Naţionalismul este în creştere în Ungaria. Opera poetului de extremă-dreapta va fi predată în şcoli, în timp ce rămăşiţele sale pământeşti s-au dorit reînhumate în oraşul natal din ţara vecină, România - împotriva voinţei guvernului român, subliniază postul menţionat.

Nyiro s-a născut în 1889 în Odorheiu Secuiesc, într-o regiune românească din Transilvania, care la vremea aceea era parte a Ungariei. El nu a fost doar un simplu poet de tipul ''blood-and-soil'', ci şi unul dintre ideologii culturali de primă mărime din perioada regimului ''Partidului Crucilor cu Săgeţi'' naţional-socialist din Ungaria, din octombrie 1944 până în martie 1945, când zeci de mii de evrei au fost masacraţi sau trimişi în marşurile morţii.

Nyiro a servit în parlamentul ''Partidului Crucilor cu Săgeţi'' şi a rămas credincios regimului fascist al lui Ferenc Szalasi până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. După 1945, a fost vânat ca un criminal de război atât de Ungaria cât şi de România, dar a fugit în Germania şi apoi în Spania lui Franco în 1950. Astăzi, creaţiile sale constituie o lectură obligatorie pentru elevii maghiari.

Guvernul român a interzis recent ceremonia de reînhumare organizată în onoarea sa. Potrivit premierului român Victor Ponta, decizia a fost luată în scopul de a preveni ca mormântul poetului să devină un loc de pelerinaj pentru extremiştii de dreapta. În locul ceremoniei, a avut loc un serviciu ecumenic cu ocazia sărbătorii catolice a Rusaliilor, la 27 mai, la locul de naştere al poetului, la care au participat secretarul de stat ungar pentru cultură, Geza Scocs, şi preşedintele Parlamentului ungar, Kover Laszlo. Acesta din urmă a declarat că planificata reînhumare va avea loc mai devreme sau mai târziu, chiar dacă este împotriva voinţei guvernului român care a avut un comportament ''neprietenos, necivilizat şi barbar'' şi ''o reacţie isterică şi paranoidă''. El a adăugat că ''e predestinată victoriei naţiunea care se mândreşte cu un astfel de fiu care ştie că până şi cenuşa lui produce fiori de groază''.

Szocs a recunoscut în publicaţia ungară online ''index.hu'' că urna care conţine cenuşa poetului fascist a fost introdusă clandestin în România, precizând că, în pofida operaţiunii conspirative, 'nu s-a întâmplat nimic ilegal', dar că el nu mai ştie locul unde se află cenuşa.

În opinia Deutsche Welle, premierul Viktor Orban reevaluează relaţiile cu ţările vecine care au încă minorităţi maghiare semnificative: Slovacia, Serbia şi România. După două decenii de relaţii de prietenie restabilite care au funcţionat, în timp ce încă mai încearcă să obţină drepturi mai bune pentru minorităţi, Fidesz urmăreşte acum o nouă politică revizionistă, potrivit postului german. Cel puţin pentru moment, este puţin probabil ca partidul să rişte tabuul renegocierii frontierelor - sau revizuirea Tratatului de la Trianon din 1920 în urma căruia Ungaria a pierdut două treimi din teritoriul său -, dar este semnificativ faptul că Fidesz, mai mult decât oricare alt guvern post-comunist ungar, subliniază unitatea tuturor maghiarilor din regiune, ţine să releve Deutsche Welle.

Maghiarilor de pretutindeni li se aminteşte 'datoria sfântă' faţă de naţiunea lor - fie prin 'Ziua solidarităţii naţionale', la 4 iunie, menită să comemoreze 'tragedia de la Trianon', fie prin noua Constituţie - care a intrat în vigoare la începutul anului - sau în controversata legislaţie privind mass-media.

În acelaşi timp, Orban intervine în politica internă din Slovacia şi România prin sprijinirea minorităţilor maghiare de acolo - de multe ori ajutându-le să refondeze partide. În unele cazuri, cum ar fi eşecul reînhumării lui Nyiro, politicienii Fidesz îşi permit o agitaţie electorală mai mult sau mai puţin deschisă în ţara vecină, se arată în analiză.

România organizează alegerile locale pe 10 iunie, când formaţiunea Partidul Popular Maghiar (PPM) a minorităţii maghiare din Transilvania speră să depăşească mai moderata Uniune Democrată Maghiară din Romania (UDMR). Timp de mulţi ani, UDMR, de centru, a fost singura reprezentare politică a minorităţii maghiare din România. A luat parte la mai multe coaliţii de guvernare între 1996 şi 2010, aminteşte postul german.

În paralel cu acest revizionism politic, în Ungaria este în curs, de asemenea, procesul de reabilitare a lui Miklos Horthy, care a guvernat ţara din 1920 până în 1944 cu un regim autoritar, clerical ultra-conservator. Horthy, un antisemit notoriu, a fost responsabil pentru deportarea a peste 400.000 de evrei unguri în primăvara şi vara lui 1944, care au fost în cele din urmă ucişi la Auschwitz. Acum, plăci noi şi statui urmează să fie dezvelite în onoarea sa.

Dar succesul acestei noi linii naţionaliste şi revizioniste rămâne îndoielnic, potrivit Deutsche Welle. Ungaria a devenit izolată în UE, unde ţara este considerată o forţă destabilizatoare în Europa Centrală şi de Sud-Est.

În plus, Orban şi partidul său este posibil să fi slăbit permanent reprezentanţii minorităţilor maghiare din ţările vecine. Partidul Coaliţiei Maghiare (MKP), sprijinit de Fidesz, nu a reuşit să intre în Parlamentul slovac la recentele alegeri din această ţară. Drept urmare, reprezentarea politică a comunităţii maghiare din Slovacia s-a redus de la 14% la 9%.

Minoritatea maghiară din România se confruntă cu un dezastru şi mai mare la alegerile parlamentare din noiembrie. Aproximativ 400.000 de maghiari au plecat din Transilvania în ultimele două decenii. Drept consecinţă, reprezentarea politică a comunităţii s-ar putea diminua la minimumul la care are dreptul fiecare minoritate din România.

În plus, nu mai puţin de trei partide maghiare participă la cursa electorală iar numărul voturilor maghiare de abia va fi suficient pentru a permite unuia dintre ele să treacă de pragul de 5 procente necesare pentru a intra în Parlament, scrie Deutsche Welle.

Dar poate că, privit cu cinism, acesta este chiar planul lui Orban - de a încuraja cât mai mulţi maghiari posibil lipsiţi de drepturi şi dezamăgiţi să revină în Ungaria, este de părere Deutsche Welle. Acest lucru i-ar asigura partidului lui Orban o bază electorală stabilă şi pe termen lung. Ar facilita, de asemenea, uşurarea problemelor demografice cronice ale Ungariei, fără a se baza pe imigraţia non-maghiară, conchide analiza.