"Rana noastră nu se închide" - 35 de ani de la Revoluţie
Miros de tămâie şi de lumânări în Cimitirul Eroilor. Din fotografiile de pe cruci privesc băieţi tineri. Băieţi şi fete ucişi în Decembrie 1989 pentru libertatea noastră. Au fost lumina ochilor părinţilor lor rămaşi orfani de copii mult prea devreme. Crucea unui băiat mort în floarea tinereţii, înainte să fi apucat poate să se îndrăgostească prima oară, e împodobit cu globuri şi beteală. Părinţii - probabil - i-au adus Crăciunul la mormânt.
Câteva rânduri de morminte mai încolo, un bărbat cu plete încărunţite cântă: "Vom muri şi vom fi liber". Vocea lui răguşită răsună lângă mormântul lui Ciprian, mort la 19 ani. De sub doi metri de pământ, Ciprian nu-l mai aude. Îl auzim însă noi, întru aducerea aminte a celor morţi pentru libertate.
La mormântul lui Mihai Lucreţiu Gâtlan, sora lui a adus colivă. Colivă şi o coroană de flori. Mihai se ruga pentru morţii Timişoarei când a fost ucis. Avea o carte de rugăciuni şi flori pe care le-a oferit trupelor USLA. În schimb a primit gloanţe.
"În 21 decembrie 1989, la ora 17.30, intrau maşinile militare dinspre CC, Mihai era în mijlocul străzii, se ruga pentru morţii Timişoarei, a oferit flori trupelor USLA şi a primit ce vedeţi şi dvs.", plânge sora lui Mihai la crucea lui.
"Sunt 35 de ani de atunci şi rana noastră nu se închide. (...) Şi din câte vedeţi lucrurile se înrăutăţesc, deşi mai toţi care sunt aici sunt foarte tineri, copii, adolescenţi, tineri până în 40 de ani care au înfăptuit pentru noi perioada cuvântului, a votului, a libertăţii şi în perioada asta nu avem decât tristeţe", a declarat sora lui Mihai.
"Comunismul a însemnat frig, cozi pentru mâncare, să-mi fac temele îmbrăcată în 5 rânduri de haine şi faptul că stăteam cu fraţii mei la coadă să putem supravieţui cu mâncare, şi cartele pentru zahăr, pentru ulei", a evocat ea vremurile comunismului, făcând trimitere la faptul că la 35 de ani de la Revoluţie unii oameni evocă nostalgic comunismul.
Vă invităm să urmăriţi materialul video aici
