Radiografie/ Gen.(r) Alexandru Grumaz: ”România trebuie să prezinte Washingtonului o strategie la Marea Neagră”.

”Vladimir Putin doreşte destabilizarea guvernelor occidentale pentru a testa constant cât de mult poate provoca Moscova adversarii înainte ca aceştia să răspundă. Obiectivul este refacerea sferei de influenţă din timpul Războiului Rece şi a denumit clar România, Bulgaria şi ţările baltice ca făcând parte din această zonă de interes. Rusia vizează zona Mării Negre şi restabilirea influenţei în spaţiul Tratatului de la Varşovia”, a explicat analistul militar în cadrul unei dezbateri organizate de Fundaţia Europeană Titulescu.

În opinia sa, NATO nu a creat o arhitectură eficientă de securitate în regiune, iar Marea Neagră nu a fost o prioritate pentru Washington, în timp ce Turcia a fost precaută faţă de implicarea statelor riverane într-un aranjament maritim. Grumaz a reamintit că România a propus o flotă NATO la Marea Neagră, în care puteau intra şi Ucraina şi Georgia, ca membre ale Parteneriatului pentru Pace, dar nu a reuşit să îndeplinească acest obiectiv. Rusia a reuşit să promoveze divizarea între România, Bulgaria şi Turcia, împiedicându-le să acţioneze împreună. Moscova a intimidat Sofia şi a subminat eforturile de consolidare maritimă în Marea Neagră.

Generalul atrage atenţia că sistemele anti-acces/area denial desfăşurate de Rusia în regiune pot împiedica forţele expediţionare ale NATO în asistarea membrilor din prima linie în caz de atac sau în oferirea de ajutor altor state. ”Rusia îşi consolidează aceste sisteme anti-acces. Le-a testat în Siria, acum le montează în Belarus, ca să acopere partea de nord a flancului estic, şi le-a pus în Crimeea ca să acopere şi sudul. Deci, Rusia controlează acum aproape 90% din Marea Neagră”, a explicat el.

Potrivit lui Grumaz, traficul maritim şi economiile din regiune pot fi afectate şi ele, dat fiind că transporturile la Marea Neagră sunt importante pentru fluxul cu petrol, cereale şi alte produse de bază, iar strâmtorile Bosfor şi Dardanele sunt puncte critice de blocaj.

Starea precară a armatei române

Pe de altă parte, Alexandru Grumaz a subliniat că forţele armate ale României sunt subfinanţate, subechipate şi nu sunt pregătite pentru aceste noi ameninţări de securitate. El a arătat că programul de modernizare al armatei a stagnat din 2007 încoace, iar ”inadecvările militare sunt evidente la artilerie, la capabilităţile de apărare anti-aeriană, la capacităţile de apărare de coastă şi anti-debarcare, dar şi în ceea ce priveşte sprijinul logistic”.

”Avem nevoie de elicoptere de atac şi nu avem, de transportoare blindate şi de tancuri noi, dar tot pe cele vechi din timpul lui Ceauşescu le avem. Avem o lege a industriei de apărare după 26 de ani, dar nu mai avem industrie de apărare. Au mai rămas câteva centre – Bucureşti, Bacău, Braşov, Craiova, unde mai lucrează vreo 9.000 de oameni, din cei 120.000 de oameni şi cele 56 de întreprinderi care erau înainte”, a mai spus acesta.

Contextul geopolitic complicat

Pe de altă parte, Grumaz s-a referit la contextul geopolitic şi configurarea unei noi ordini mondiale, arătând că Turcia este unul dintre pilonii majori ai noului joc geopolitic şi punctul terminus al părţii asiatice a Noului Drum al Mătăsii, capul de pod care duce către Europa pe cale terestră sau maritimă, folosind porturile turceşti la Mediterană sau la Marea Neagră.

”Turcia joacă între Organizaţia de Cooperare de la Shanghai (SCO) şi UE şi deţine acum preşedinţia Clubului energetic al SCO. Statele membre ale acesteia reprezintă 60% ca şi consum de combustibil şi 40% din populaţie. Este evident scopul acestui club de a crea o piaţă cu reguli proprii. Turcia joacă la 2 capete”, a explicat el. În opinia sa, APEC-ul condus de China se va alătura acestui club energetic pe fondul denunţării TPP de către preşedintele Trump.

Alexandru Grumaz s-a referit şi la ”adevăratul carnagiu din estul Alepului, unde situaţia este dezastruoasă şi nu mai există spitale, apă potabilă, medicamente”, arătând că ”Rusia, care se prezintă drept apărătoarea creştinismului, a produs cel mai respingător măcel al populaţiei civile”.

În plus, un armistiţiu de 7 zile a fost respins prin veto-ul Rusiei şi Chinei. China, care a rămas întotdeauna neutră, s-a reorientat şi ia făţiş partea Rusiei.

Referitor la speculaţiile că Donald Trump se va apropia de Rusia, generalul a exprimat îndoieli, arătând că nominalizările pentru funcţiile cheie din viitoarea administraţie americană nu indică asta. ”Donald Trump a spus că va investi în industria de apărare, în armata care luptă în prea multe teatre de operaţii. Ea trebuie modernizată, industria de apărare finanţată, iar sechestrul pus de Obama pe bugetul apărării să fie ridicat”, a arătat el.

În opinia sa, trebuie să ne pregătim pentru un izolaţionism al SUA şi pentru o întoarcere spre interiorul statului. În plan extern, oprirea şi eliminarea ISIS din Siria va fi principala direcţie, a concluzionat Grumaz.