"Părăsiţi Kievul" - De ce ultima ameninţare a Rusiei la adresa Ucrainei reprezintă o escaladare majoră

Rusia le-a cerut străinilor să părăsească Kievul, capitala Ucrainei, şi a avertizat asupra unor noi atacuri asupra oraşului, sugerând o escaladare majoră a războiului său împotriva Ucrainei, care durează de peste patru ani.

Într-un comunicat emis luni, Ministerul rus al Afacerilor Externe a declarat că intenţionează să vizeze „centre de luare a deciziilor şi posturi de comandă”, precum şi facilităţi de producţie a dronelor din oraşul ucrainean, într-o serie de lovituri.

Din cauza faptului că aceste facilităţi ar fi „răspândite în tot Kievul”, Moscova le-a cerut „cetăţenilor străini, inclusiv personalului misiunilor diplomatice şi organizaţiilor internaţionale, să părăsească oraşul cât mai curând posibil”, se arată în comunicat, potrivit Al Jazeera.

Ministerul a mai îndemnat locuitorii Kievului să evite toate infrastructurile militare şi administrative din capitală, care ar putea deveni ţinte potenţiale.

Un comunicat ulterior a precizat că ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, l-a informat pe secretarul de stat american Marco Rubio despre acest plan şi l-a îndemnat să evacueze personalul Ambasadei SUA din Kiev.

Moscova a afirmat că aceste lovituri planificate reprezintă un răspuns la un atac cu drone asupra unui cămin studenţesc din Starobilsk, în regiunea Lugansk ocupată de Rusia, atac în urma căruia au murit cel puţin 18 persoane.

Ameninţările vin la doar câteva zile după ce atacuri ruseşti cu drone şi rachete asupra Kievului, în noaptea de sâmbătă, au ucis cel puţin patru persoane şi au rănit aproximativ alte 100.

Ce se află în spatele ultimelor ameninţări ale Rusiei şi cât de serioase sunt acestea pentru străinii aflaţi în Kiev?

Iată ce se ştie:

De ce ameninţă Rusia că va ataca Kievul?

Ucraina şi-a îmbunătăţit considerabil în ultimele luni capacităţile de război cu drone, ceea ce a dus la lovituri mai eficiente asupra infrastructurii militare şi energetice ruseşti.

Majoritatea acestor drone sunt interceptoare dezvoltate intern, concepute pentru a urmări şi distruge vehiculele aeriene fără pilot (UAV) inamice înainte ca acestea să îşi atingă ţintele.

Ele pot transporta şi o gamă mai largă de încărcături şi nu se autodistrug, spre deosebire de dronele kamikaze, ceea ce le permite să fie reutilizate în misiuni viitoare.

Pe 17 mai, cel puţin cinci persoane au murit după ce Ucraina a lansat ceea ce oficialii ruşi au descris drept unul dintre cele mai mari baraje de drone din întregul război, cu valuri de UAV-uri trimise peste noapte către Moscova şi alte regiuni.

Ambasada Indiei în Rusia a declarat că un muncitor indian a fost ucis şi alţi trei răniţi în atacurile cu drone din regiunea Moscovei.

Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a adăugat că o femeie a murit după ce o dronă s-a prăbuşit într-o casă din Himki, la nord de Moscova. Vorobiov a spus şi că blocuri de apartamente şi infrastructură au fost avariate în atacuri.

Comunicatul Ministerului rus de Externe de luni a calificat atacul de la Starobilsk drept „o încălcare flagrantă a dreptului internaţional umanitar” şi „o nouă demonstraţie evidentă a naturii naziste şi teroriste a regimului de la Kiev”.

Ce spune Ucraina?

Armata ucraineană a negat responsabilitatea pentru atacul asupra căminului studenţesc, afirmând că a lovit o unitate de comandă a dronelor de elită.

De atunci, Rusia a vizat intens Kievul şi zonele învecinate cu atacuri masive cu rachete şi drone, soldate cu cel puţin patru morţi şi peste 60 de răniţi în nopţile de marţi şi miercuri.

Luni, oficialii ucraineni au raportat, de asemenea, că loviturile au ucis mai multe persoane în regiunile estice Harkiv şi Doneţk.

Cât de importante sunt aceste noi ameninţări ale Rusiei?

Deşi atât Rusia, cât şi Ucraina au lansat în mod repetat atacuri asupra oraşelor celeilalte părţi, aceasta a fost prima dată când Moscova a emis un avertisment direct adresat străinilor aflaţi în Ucraina.

Comentând această ameninţare, ministrul ucrainean de Externe Andrii Sîbiha le-a cerut aliaţilor să nu cedeze „şantajului rusesc”.

Ambasadorul Franţei, Gael Veyssiere, a remarcat că oamenii din Kiev îşi continuau viaţa de zi cu zi luni, după atacurile din weekend.

„Este o modalitate de a demonstra rezilienţă şi cred că este extrem de important ca noi, în întreaga lume, să susţinem acest lucru”, a declarat Veyssiere pentru agenţia Reuters.

Potrivit lui Philip Bednarczyk, directorul biroului din Varşovia al German Marshall Fund of the United States, ultima ameninţare a Rusiei vine după ce „încercările sale de a distruge voinţa Ucrainei de a lupta în timpul celei mai reci ierni a acestui război au eşuat”.

„Devine clar că obiectivele sale de război nu sunt atinse pe linia frontului şi, dimpotrivă, Ucraina a câştigat avantajul. Rusia trebuie să schimbe cumva tactica şi naraţiunea, iar acest avertisment este o încercare de a face acest lucru”, a declarat el pentru Al Jazeera.

Care este situaţia negocierilor de pace?

Rusia şi Ucraina poartă negocieri de pace încă de la începutul războiului, în februarie 2022, însă cu puţine sau fără rezultate concrete.

Când Donald Trump a devenit pentru a doua oară preşedinte al SUA, în ianuarie 2025, el a promis că va pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

De atunci, el s-a întâlnit separat atât cu preşedintele rus Vladimir Putin, cât şi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a discuta încheierea războiului, însă până acum aceste eforturi nu au dat rezultate.

Discuţiile privind armistiţiul au stagnat în mare parte din cauza insistenţei Rusiei de a păstra teritoriile pe care le-a ocupat în Ucraina.

Pe 22 mai, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că, deşi negocierile trilaterale nu au avut succes, Statele Unite sunt pregătite să organizeze o nouă rundă de discuţii de pace.

Însă Washingtonul a fost preocupat şi de războiul cu Iranul, izbucnit pe 28 februarie, iar analiştii spun că statele UE ar putea fi nevoite să joace un rol mai important în negocierile dintre Moscova şi Kiev.

„Din păcate, atenţia administraţiei americane nu a reuşit să aducă pacea şi se pare că s-a mutat către alte părţi ale lumii, precum Iranul”, a spus Bednarczyk.

„Europa va trebui să preia acel rol şi cred că este capabilă să o facă, însă este extrem de important să existe sprijin american.”

Totuşi, el s-a arătat sceptic şi în privinţa seriozităţii Rusiei în ceea ce priveşte pacea.

„La urma urmei, acesta este războiul ales de ei”, a spus el.