Putin: Rusia va răspunde la toate ameninţările interne şi externe

În mijlocul tensiunilor generate de conflictul separatist din estul Ucrainei, preşedintele rus Vladimir Putin a minimalizat eforturile SUA de a izola Moscova, avertizând însă Occidentul că ţara sa va rămâne ferm pe poziţie.

Adresându-se oficialilor Serviciului Federal de Securitate (FSB), Putin a declarat joi că Moscova nu va face nicio concesie şi nu va ceda în faţa presiunilor politice şi economice aplicate asupra ţării.

“Nimeni nu a reuşit să sperie sau să preseze ţara noastră şi nimeni nu va reuşi”, a afirmat şeful Kremlinului, adăugând că Rusia va răspunde la toate ameninţările interne şi externe.

“Întotdeauna am avut şi mereu vom avea un răspuns potrivit la toate ameninţările interne şi externe venite la adresa securităţii naţionale”, a mai susţinut Putin, el însuşi un fost director al FSB, succesorul temutului KGB.

Putin a declarat că pe lista ameninţărilor externe se numără expansiunea infrastructurii NATO la graniţele Rusiei, înfiinţarea segmentelor europene şi asiatice ale sistemului american de apărare anti-rachetă şi dezvoltarea de arme noi ca parte a programului american Prompt Global Strike, care urmăreşte să creeze un sistem de arme convenţionale care poate lovi orice ţintă din orice colţ al lumii în aproximativ o oră.

Pe lista ameninţărilor interne, şeful de la Kremlin a inclus terorismul, extremismul, spionajul şi încercările de a folosi organizaţiile publice şi nonguvernamentale pentru a discredita guvernul rus şi pentru a destabiliza ţara, acuzând în acelaşi timp că serviciile speciale occidentale vor încerca să folosească aceste organizaţii în cadrul campaniilor electorale ce vor avea loc în Rusia în 2016 şi 2018.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest, acestea s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga lui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirma că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, peste 6.000 de oameni au fost ucişi în acest conflict. O anchetă a unui ziar german afirmă, însă, că pierderile de vieţi omeneşti ar fi mult mai mari.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.