"Punctul 8 de la Timişoara. Cine uită, nu merită!" - Marş pentru onorarea Golanilor

Membrii mişcării #INSISTĂM în colaborare cu Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România şi Asociaţia Evoluţie în Instituţie organizează sâmbătă, 22 aprilie, marşul în memoria Golaniadei ’90. Participanţii la marş se vor întâlni sâmbătă în Piaţa Victoriei la ora 17:00 şi vor porni pe traseul Piaţa Victoriei – Piaţa Universităţii. La ora 18:00, în Piaţa Universităţii, cei implicaţi în evenimentele din 1990 îşi vor spune povestea reală pe fundalul sonor al melodiilor Golaniada ’90. Persoanele cu dificultăţi de mobilitate sunt aşteptate direct în Piaţa Universităţii.

"Protestele anului 2017 au fost deseori comparate cu rezistenţa civică născută imediat după Revoluţie, în contextul schimbărilor sociale şi al derapajelor politice care au marcat începuturile democraţiei în România. După 27 de ani de la evenimentele din Piaţa Universităţii, suntem martorii unui nou moment istoric de solidaritate civică determinat din nefericire de noi derapaje politice anti-democratice", transmit organizatorii evenimentului în comuniatul de presă remis Epoch Times.

Ce s-a întâmplat în 22 aprilie 1990

După un protest contra Guvernului Petre Roman în Piaţa Victoriei, coloane de manifestanţi s-au îndreptat către Parlament. La Piaţa Universităţii, un grup de studenţi a întins o sfoară între cele două staţii de metrou, declarând Piaţa Universităţii “Zonă Liberă de Neocomunism”. Astfel, toată lumea a rămas în Piaţa Universităţii cu scopul declarat de a nu pleca până când Punctul 8 de la Timişoara nu va deveni lege.

Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara

“Ca o consecinţă a punctului anterior, propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foştilor activişti comunişti şi al foştilor ofiţeri de Securitate. Prezenţa lor în viaţa politică a ţării este principala sursă a tensiunilor şi suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situaţiei şi reconcilierea naţională, absenţa lor din viaţa publică este absolut necesară. Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foştilor activişti comunişti, candidatura la funcţia de preşedinte al ţării. Preşedintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărţirii noastre de comunism.

A fi fost membru de partid nu este o vină. Ştim cu toţii în ce măsură era condiţionată viaţa individului, de la realizarea profesională până la primirea unei locuinţe, de carnetul roşu şi ce consecinţe grave atrăgea predarea lui. Activiştii au fost însă acei oameni care şi-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist şi a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanţiile morale pe care trebuie să le ofere un Preşedinte. Propunem reducerea prerogativelor acestei funcţii, după modelul multor ţări civilizate ale lumii.

Astfel, pentru demnitatea de Preşedinte al României ar putea candida şi personalităţi marcante ale vieţii culturale şi ştiinţifice, fără o experienţă politică deosebită. Tot în acest context, propunem ca prima legislatură să fie de numai doi ani, timp necesar întăririi instituţiilor democratice şi clarificării poziţiei ideologice a fiecăruia dintre multele partide apărute. De-abia atunci am putea face o alegere în cunoştinţă de cauză, cu cărţile pe faţă.”

După 27 de ani, cetăţeni ai României sunt în stradă pentru aceleaşi cerinţe. Noul Punct 8 de la Timişoara: “Fără condamnaţi penal în demnităţile publice”.

Pagina evenimentului: https://www.facebook.com/events/947775788692836/