Prună vrea să deschidă "Cutia Pandorei" - arhiva SIPA. Asociaţiile de magistraţi, semnal de alarmă

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România i-au solicitat premierului Dacian Cioloş, în cadrul unei scrisori remise marţi, să retragă "de îndată" proiectul de hotărâre de guvern iniţiat de Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, prin care"doreşte reinventarierea arhivei SIPA şi transferarea către alte instituţii a informaţiilor "de interes operativ", obţinute de SIPA prin acţiuni de poliţie politică şi grave încălcări ale drepturilor omului, condamnate inclusiv de Comisia Europeană."

Magistraţii i-au cerut, de asemenea, lui Dacian Cioloş să-i solicite ministrului Justiţiei să facă public "în mod transparent, complet şi exact" ce au făcut comisiile anterioare cu privire la această arhivă.

Poziţia magistraţilor a fost că "soluţionarea problemelor generate de moştenirea SIPA, cu implicaţii grave asupra independenţei sistemului judiciar, nu poate fi făcută prin ignorarea integrală a tuturor acţiunilor desfăşurate deja în ultimii zece ani şi nici prin legitimarea implicită a acţiunilor ilegale ale acestui fost serviciu secret, aşa cum doreşte actualul ministru al justiţiei, Raluca Alexandra Prună".

Cele două asociaţii de magistraţi i-au trimis solicitarea premierului după ce Raluca Prună a afirmat, într-o emisiune televizată, în seara zilei de 9 august, că scopul acestei hotărâri de guvern este şi acela ca informaţiile "de interes operativ" culese de SIPA să fie"transferate instituţiilor abilitate".

Intenţia Guvernului României de a transfera legal, inclusiv către actualele servicii de informaţii, aceste informaţii «de interes operativ», culese de agenţii SIPA prin metode securistice de poliţie politică şi violare a drepturilor omului, este un atac la independenţa justiţiei şi încalcă angajamentele luate de România înainte de integrarea în Uniunea Europeană", au susţinut magistraţii.

Cele două asociaţii au criticat "modalitatea arogantă în care Ministrul Justiţiei Raluca Prună a arătat că se raportează la cererile legitime ale magistraţilor, alegând ironia şi luarea în derâdere a exercitării unor drepturi fundamentale". În opinia lor, Raluca Prună"a dovedit o cunoaştere eronată şi superficială a complexei probleme generată de activitatea desfăşurată de SIPA şi de situaţia arhivei sale".

Magistraţii au comentat în scrisoare mai multe afirmaţii eronate făcute de ministrul Prună în respectiva emisiune, care au mers de la minimalizarea impactului negativ pe care SIPA – condusă de foşti ofiţeri de Securitate – l-a avut asupra justiţiei post-comuniste din România, până la a afirma că arhiva acestui serviciu nu a fost inventariată în ultimii zece ani.

SIPA, devenit ulterior Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA), îşi are originea în Serviciul Operativ, redenumit Serviciul Independent Operativ, fiind unul dintre primele servicii secrete înfiinţat în România după căderea comunismului, în februarie 1990. Creat iniţial pentru a asigura monitorizarea informativ-operativă a penitenciarelor, SIO a fost transformat în Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) în anul 1997, pentru a fi acuzat ulterior de faptul că, lipsit de control, acest serviciu spiona judecători, procurori, avocaţi, jurnalişti şi membri ai societăţii civile care pledau pentru respectarea drepturilor omului.

SIPA a fost condus de directori şi adjuncţi care au fost ofiţeri ai fostei Securităţi, iar unii dintre ei au fost deconspiraţi de către CNSAS că au făcut poliţie politică. De asemenea, în SIPA au fost angajaţi zeci de ofiţeri de Securitate.

Unul dintre directorii SIPA a fost generalul Marian Ureche, care înainte de 1989 a fost colonel de Securitate. În aprilie 2002, postul de radio "Europa Liberă" l-a nominalizat pe Marian Ureche printre cei care, înainte de 1989, au spionat statele NATO. Marian Ureche a mai fost acuzat, printre altele, că s-a ocupat şi de urmărirea lui Ioan Petru Culianu.

După căderea regimului comunist, Marian Ureche a fost detaşat la Şcoala SRI de la Băneasa, unde erau pregătiţi viitorii ofiţeri SRI. În anul 1993 Ureche a fost coautor al volumului "Serviciile Secrete", în care era elogiată fosta Securitate, volum care a devenit manual de studiu la Şcoala SRI.

Conform relatărilor presei, Marian Ureche a ajuns la conducerea SIPA în 2001 în baza recomandării primite din partea SRI şi la propunerea ministrului justiţiei Rodica Stănoiu, dovedită la rândul ei ca fiind colaborator al Securităţii comuniste.

Un adjunct al SIPA a fost generalul Dan Gheorghe, la rândul său fost ofiţer de Securitate, care după înfiinţarea SRI a fost numit şeful Brigăzii antiteroriste din cadrul SRI.

Un alt adjunct al SIPA a fost colonelul Marian Anghel Desculţu, trecut în rezervă în 2002, cu gradul de general de preşedintele Ion Iliescu. Desculţu a fost ofiţer la Direcţia a IV-a a Securităţii Statului şi, la rândul său, a fost deconspirat de către CNSAS că a făcut poliţie politică.

Un raport de evaluare al Comisiei Europene, din 2004, emis în cadrul procedurilor de aderare a României la Uniunea Europeană, reţinea că "SIPA este lipsit de transparenţă şi responsabilitate şi s-a raportat că a fost implicat în comiterea de abuzuri împotriva drepturilor omului în închisori şi influenţarea sistemului judiciar".

În 2006, Monica Macovei a desfiinţat SIPA, redenumit DGPA, pe motiv că a făcut abuzuri, iar Ministerul Justiţiei nu avea nevoie de un serviciu secret.

Istoricul Marius Oprea a afirmat că în SIPA erau angajaţi ofiţerii din nucleul dur al fostei Securităţi care "au folosit aceleaşi mijloace de compromitere şi şantaj".

"Aşadar, în contextul în care există poziţii publice ale Parlamentului, foştilor miniştri ai justiţiei, istoricilor şi Comisiei Europene, poziţii care au relatat despre abuzurile făcute de acest serviciu secret, acţiunea ministrului Raluca Prună de a minimaliza rolul negativ pe care acest serviciu l-a avut în istoria post-comunistă, în ceea ce priveşte justiţia, relevă o necunoaştere gravă a problemei pe care şi-a propus să o rezolve", au susţinut magistraţii în scrisoare.

Ministrul Justiţiei Raluca Prună a afirmat, de asemenea, că "această arhivă nu a fost inventariată". Afirmaţia ministrului Prună este contrazisă de multiplele afirmaţii publice din care rezultă că arhiva a fost cercetată, fotocopiată şi inventariată, cel puţin în parte.

Istoricul Marius Oprea, care a cercetat arhiva SIPA, a relatat că există o categorie de documente din această arhivă "care după lege au fost predate Serviciului Român de Informaţii". Tot Marius Oprea a relatat şi că există în arhivă o categorie de documente speciale, care conţin "informaţii compromiţătoare la adresa magistraţilor şi alte lucruri asemănătoare care erau arhivate electronic, dar care au fost distruse". Acesta a relatat că s-au găsit urme privind ştergerea acestor informaţii din computere.

Jurnalista Sabina Fati a citat, într-un articol din 2007, că "surse autorizate din apropierea serviciilor de informaţii afirmă însă că există duplicate [ale acelor informaţii] în format electronic, iar foştii lucrători ai SIPA le pot folosi în continuare pentru a şantaja sau intimida persoane onorabile din mediul magistraţilor, dar nu numai".

Referitor la afirmaţia doamnei ministru Prună că arhiva SIPA "este sigilată din 2006", aceasta este contrazisă, potrivit celor două asociaţii, de faptul că mai mulţi miniştri ai Justiţiei au creat în ultimii zece ani comisii de inventariere şi reinventariere a acestei arhive.

De exemplu, comisia iniţiată de ministrul Tudor Chiuariu a fost numită după ce, odată cu plecarea Monicăi Macovei de la Ministerul Justiţiei, în spaţiul public s-a vehiculat informaţia că în timpul mandatului acesteia au fost sustrase documente din această arhivă.

De altfel, "activitatea comisiei numită de ministrul Monica Macovei a rămas neclarificată până în prezent, declaraţiile domniei sale asupra subiectului conţinând inadvertenţe îngrijorătoare", au susţinut magistraţii în scrisoare.

Despre o comisie de inventariere a arhivei SIPA, care şi-a întins activitatea pe parcursul a doi ani, a vorbit şi Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu. Acesta a susţinut că, din cauza modului intempestiv în care Monica Macovei a desfiinţat DGPA problema acestei arhive a rămas nerezolvată.

"În fapt, în arhivă au intrat, în principiu de fiecare dată, apropiaţi ai miniştrilor, de regulă consilieri, alături de câţiva funcţionari din minister, de unde şi lipsa de încredere în proces", a declarat atunci ministrul Cătălin Predoiu.

De asemenea, ministra Prună a afirmat în respectiva emisiune că propunerea UNJR din februarie 2016 de a distruge această arhiva nu are "temei legal".

Magistraţii au arătat că propunerea de distrugere a acestei arhive a fost făcută atât de către foşti miniştri ai Justiţiei, cât şi de către o comisie a CSM, pornind tocmai de la faptul că informaţiile culese de acest serviciu secret s-a făcut fără o bază legală şi prin încălcarea drepturilor omului.

"Evident, atunci când ne referim la distrugerea acestei arhive nu vizam dosarele şi cărţile de muncă ale foştilor angajaţi SIPA, ci la informaţiile «de interes operativ» obţinute de acest serviciu cu încălcarea normelor legale şi a drepturilor omului", au arătat magistraţii în scrisoare.

Referitor la iniţierea acestui demers de ministrul Raluca Prună, magistraţii au arătat că "decizia rezolvării situaţiei arhivei SIPA implică inclusiv o asumare politică şi este de neacceptat ca un ministru al justiţiei în tranziţie să deschidă din nou această arhivă, după care să părăsească fotoliu de ministru înainte de a da socoteală pentru modul în care această operaţiune a decurs şi a fost finalizată".

Intenţia Ministrului Justiţiei Raluca Prună de a transfera altor instituţii aceste informaţii «de interes operativ», după cum bine spune că şi-a ales cuvintele, legitimează activitatea ilegală şi abuzivă a acestui fost serviciu secret ce a folosit metode securiste de poliţie politică pentru a culege informaţii prin încălcarea drepturilor omului", au precizat magistraţii.

Această hotărâre de guvern va permite practic ca, după zece ani, instituţii ale statului să folosească informaţiile adunate în mod abuziv şi ilegal de SIPA, serviciu secret desfiinţat în urma negocierilor purtate de România în vederea aderării la Uniunea Europeană. A folosi acum acele informaţii înseamnă a desconsidera flagrant toate obligaţiile pe care România şi le-a asumat în perioada de preaderare şi pe care e datoare să le respecte în prezent în calitate de membru al Uniunii Europene", au mai susţinut magistraţii.

Din acest motiv, "înainte de a vorbi despre ce e de făcut cu această arhivă, este important să cunoaştem ce s-a întâmplat de zece ani cu ea", şi-au concluzionat magistraţii scrisoarea către premierul Cioloş.

"Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) susţine că, înainte de a demara orice altă măsură referitoare la arhiva Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie (fosta SIPA), se impune prezentarea unui raport complet de către Ministerul Justiţiei, care să evidenţieze concluziile şi responsabilităţile tuturor comisiilor care au funcţionat anterior pentru a cerceta şi inventaria această arhivă", a declarat judecător Gabriela Baltag, preşedinta asociaţiei.

"AMR solicită un raport amănunţit din partea Ministerului Justiţiei despre cele identificate până în prezent cu această arhivă, pentru a înţelege utilitatea iniţiativei de faţă, dar mai ales pentru a avea garanţia că această «cutie a Pandorei», redeschisă periodic, nu urmăreşte, în realitate, alte ţinte", a adăugat Gabriela Baltag.

Poziţia Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) este că rezolvarea problemei arhivei SIPA, care trenează de zece ani, trebuie să înceapă prin lămurirea completă a întregii sale istorii.

"Ministerul Justiţiei, ca instituţie, are obligaţia de a prezenta cetăţenilor un raport exact privind fiecare operaţiune ce a vizat această arhivă pe parcursul ultimilor ani. Vorbim totuşi de arhiva unui serviciu secret post-comunist, condus de foşti securişti, despre care există acuzaţii că a făcut poliţie politică, a fost lipsit de transparenţă şi a încălcat drepturile omului. Declaraţia ministrului Raluca Prună potrivit căreia în 2016 informaţiile strânse ilegal de acest serviciu secret pot avea «interes operativ» reflectă o desconsiderare flagrantă a principiilor democratice şi un pericol pentru independenţa justiţiei şi a statului de drept în România. Chiar şi numai în baza acestei declaraţii a ministrului Prună, acest proiect de hotărâre de guvern trebuie retras de îndată", a afirmat judecătoarea Dana Gîrbovan, şefa UNJR.

Scrisoarea integrală adresată de UNJR şi AMR premierului Dacian Cioloş poate fi accesată aici.