Jocuri politice la vârful Justiţiei? Curtea Constituţională face ordine la CSM

Consiliul Superior al Magistraturii şi Senatul şi-au dat mâna şi au interpretat legea astfel încât opt dintre cei 14 membri CSM, care au intrat în componenţa instituţiei mai târziu, înlocuind alţi membri, să primească mandate pline de 6 ani, adică să rămână în funcţie şi după data de 6 ianuarie 2017, atunci când, în mod normal, toţi membrii actualului plen trebuie să îşi încheie mandatul.

Problema a ajuns pe masa Curţii Constituţionale, care a decis, cu unanimitate de voturi, că mandatul tuturor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii expiră în acelaşi timp, la împlinirea termenului de 6 ani, având în vedere trăsătura CSM de organism colegial.

"Instanţa constituţională a reţinut că este obligată să se pronunţe asupra dispoziţiilor legale în noua interpretare pe care autorităţile publice implicate (Senatul României şi CSM) le-o conferă şi să constate neconstituţionalitatea acestora prin raportare la prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(5) care consacră principiul supremaţiei Constituţiei şi obligaţia respectării legilor, în componenţa referitoare la claritatea şi previzibilitatea normelor, şi în art.133 alin.(4) care stabileşte durata mandatului membrilor CSM.

Durata mandatului constituţional şi legal al Consiliului vizează autoritatea publică, în ansamblul său, în vreme ce persoanele alese dobândesc calitatea de membru al acestuia şi o exercită până la împlinirea termenului de 6 ani. Prin urmare, având în vedere trăsătura CSM de organism colegial, mandatul membrilor săi expiră la împlinirea termenului de 6 ani, deci la aceeaşi dată pentru toţi membrii", reiese dintr-un comunicat al CCR.

Judecătorii au apreciat că persoanele care dobândesc calitatea de membru al Consiliului pe parcursul termenului de 6 ani, ocupând un loc vacant în cadrul organismului colegial, îşi vor îndeplini atribuţiile legale şi constituţionale de la data validării sau alegerii în funcţie, după caz, pentru restul de mandat rămas până la expirarea acestui termen.

"Orice interpretare contrară, în sensul că fiecare membru al CSM poate fi validat sau ales pe un mandat întreg de 6 ani, care curge individual, independent de mandatele celorlalţi membri, este neconstituţională", mai precizează Curtea.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat, respectiv Curtea de Apel Bucureşti — Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi asociaţia profesională Forumul Judecătorilor din Romania au chemat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii, în data de 26 aprilie, pentru a anula hotărârea prin care s-a declanşat procedura de alegere pentru numai şase membri ai Consiliului, fiind omise posturile altor opt membri ai instituţiei.

Pe 29 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea de suspendare a hotărârii CSM şi a decis să sesizeze Curtea Constituţională în acest caz.

"Decizia Curţii Constituţionale infirmă aşadar modul de interpretare a legii dat de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Senatul României, consfinţind faptul că aceasta s-a făcut cu încălcarea prevederilor constituţionale. Interpretarea dată legii de către CSM ar fi condus la situaţia halucinantă în care aproape anual judecătorii erau în campanie electorală pentru alegerea unui nou membru al Consiliului", a reacţionat Uniunea Naţională a Judecătorilor din România.

"Este acum datoria CSM să ia de urgenţă toate măsurile necesare pentru intrarea în legalitate şi deblocarea unei situaţii care, dacă se perpetua, ameninţa funcţionarea instituţiei ce garantează independenţa justiţiei", a declarat judecător Iulia Craiu, membru în conducerea UNJR.

Şeful CSM, invitat să-şi dea demisia

La scurt timp după decizia CCR, Forumul Judecătorilor din România i-a solicitat, în cadrul unui comunicat de presă, demisia preşedintelui CSM, Mircea Aron, pe care îl consideră direct responsabil de această situaţie.

"Luând în considerare unanimitatea zdrobitoare cu care a fost adoptată această decizie, Forumul Judecătorilor din România solicită preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii să îşi asume întreaga răspundere pentru situaţia creată în urma demersurilor individuale, sub forma unor scrisori, prin care a determinat Senatul României să modifice intempestiv şi netransparent modalitatea de interpretare şi aplicare a legii cu privire la durata mandatului membrilor CSM.

Dăm publicităţii aceste <<scrisori>> semnate de dl. judecător Mircea Aron, reamintind că ele nu constituie un act administrativ care să reprezinte rezultatul procesului decizional al Plenului CSM, ca organ colegial care avea atribuţia de a alcătui lista finală cuprinzând magistraţii aleşi şi de a o transmite Biroului permanent al Senatului.

Demisia din funcţia de preşedinte al CSM ar reprezenta o reacţie firească în urma gravelor consecinţe ale Hotărârii Senatului nr. 28 din 7 martie 2016 asupra alegerilor care ar fi trebuit organizate în această perioadă şi care au fost suspendate ca urmare a hotărârii Curţii de Apel Bucureşti, toţi judecătorii acestei instanţe fiind acuzaţi de părtinire prin formularea unei cereri de strămutare halucinante, respinse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Solicităm, de asemenea, să existe o asumare publică a lipsei de reacţie care a permis o atare ingerinţă în funcţionarea unei autorităţi publice cu rol de garant al independenţei justiţiei, din partea membrilor CSM care ar fi beneficiat în mod direct de efectele hotărârii Senatului, dar şi din partea membrilor CSM care au acceptat tacit o astfel de situaţie, printre aceştia regăsindu-se şi Ministrul Justiţiei, în calitatea sa de membru de drept al CSM.

În lipsa reacţiei imediate şi consecvente a unor asociaţii profesionale (UNJR şi Forumul Judecatorilor din România), această ilegalitate ar fi produs efecte pe termen nedefinit, deoarece o restaurare a constituţionalităţii s-ar fi dovedit imposibil de realizat în condiţiile în care s-ar fi ajuns ca toate mandatele să aibă termen de încetare diferit.

Asociaţia profesională Forumul Judecătorilor din România solicită readucerea imediată a CSM în coordonatele de legalitate şi constituţionalitate în care a fost conceput, prin emiterea unei noi hotărâri de declanşare a procedurii de alegere a membrilor CSM pentru toate posturile ce vor deveni vacante la data de 6 ianuarie 2017 şi prin emiterea Anunţului pentru alegerea membrilor CSM cu respectarea dispoziţiilor legale".

Cum a funcţionat colaborarea CSM - Senat

Toţi membrii CSM, indiferent de data alegerii lor, au fost validaţi iniţial de către Senat pentru un mandat a cărui dată de expirare a fost stabilită ca fiind 6 ianuarie 2017, adică aceeaşi dată la care urmează să expire mandatele primilor membri CSM validaţi de Senat.

"Ulterior, în mod ascuns şi lipsit de transparenţă, în perioada ce precedă declanşarea alegerilor pentru noii membri, actualul CSM a adresat o scrisoare Senatului prin care a solicitat modificarea datei de expirarea a mandatului unor membri ai Consiliului", atrăgeau atenţia, la finele lunii aprilie, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Forumul Judecătorilor din România.

Ca atare, pe 7 martie, Senatul a modificat hotărârile iniţiale de validare a membrilor CSM, în sensul că fiecare membru al CSM a fost validat pe un mandat întreg de 6 ani, care va curge individual, independent de mandatele celorlalţi membri. În acest nou context, 8 dintre cei 14 membri magistraţi aleşi urmau să îşi continue mandatele şi după 6 ianuarie 2017, când se împlinesc 6 ani de la învestirea din 2011 a actualului CSM.

Prin hotărârea Plenului CSM din 29 martie, s-a dispus astfel declanşarea procedurii de alegere pentru doar şase dintre membrii Consiliului, fiind omise posturile celorlalţi 8 membri.

Cele două asociaţii de magistraţi au semnalat că hotărârea CSM a fost luată fără a exista o decizie a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la iniţierea procedurii de "rectificare" prin scrisoarea adresată Senatului, că modificarea de către Senat a vizat o hotărâre care deja intrase în circuitul civil şi că aceasta a fost dată cu încălcarea principiului transparenţei decizionale şi, pe fond, cu încălcarea prevederilor legale şi constituţionale.

"Practic, prin această hotărâre CSM a decis că, de acum înainte, nu vom mai avea un «nou» Consiliu al Magistraturii niciodată, ci acesta va funcţiona într-o continuă modificare de membri, într-un du-te vino perpetuu. Este evident că, în acest mod, Consiliul nu îşi va mai putea îndeplini rolul fundamental de a garanta independenţa justiţiei. CSM va fi ocupat cu organizarea de alegeri practic permanent, iar activitatea magistraţilor va fi şi ea bulversată de candidaturi, campanii si alegeri multiple.

Trecerea de la alegeri unice, colective pentru CSM, la alegeri individuale, ar duce la situaţia halucinantă în care magistraţii din România ar ţine-o în campanii electorale interne şi alegeri continue. O astfel de situaţie ar perturba întregul sistem de justiţie din România, cu consecinţe negative directe asupra cetăţenilor.

Rezultatul va fi un consum extraordinar de resurse materiale, de timp şi energie pentru a obţine un Consiliu ce nu va mai funcţiona omogen, nu va mai avea continuitate şi nici eficienţă. Pe scurt, CSM a încălcat litera şi spiritul legii pentru a proteja interesele personale ale unor membri actuali, sacrificând într-un mod cinic rolul acestei instituţii fundamentale pentru statul de drept, în garantarea independenţei justiţiei ca parte integrantă din dreptul fiecărui cetăţean la un proces echitabil", a declarat preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan.

Senatul, acuzat că a făcut exces de putere

Judecătorii de la UNJR i-au adresat, la începutul lunii mai, o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi cereau să sesizeze CCR cu un conflict juridic de natură constituţională între Senat, pe de-o parte, şi puterea judecătorească, pe de altă parte.

Potrivit magistraţilor, CSM are rolul constituţional de "garant al independenţei justiţiei", iar "această hotărâre a Senatului poate provoca în mod evident un blocaj instituţional la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, împiedicând această instituţie să funcţioneze în parametri constituţionali fireşti".

Judecătorii au arătat că, pe de o parte, această hotărâre a Senatului încalcă puterea lucrului judecat, deoarece contravine unor hotărâri judecătoreşti irevocabile. Instanţele de judecată au decis că hotărârile iniţiale ale Senatului nu au fost atacate cu respectarea procedurii legale, consecinţa fiind că acestea au rămas definitive şi, ca atare, nu mai puteau fi modificate în mod legal de către Senat.

Pe de altă parte, hotărârea Senatului în cauză încalcă competenţele sale constituţionale, prin interpretarea şi aplicarea legii în ceea ce priveşte durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

"Pentru a-şi exercita, aşadar, rolul de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să beneficieze de dispoziţii exprese, cu rang constituţional, privind alegerea membrilor săi, astfel că interpretarea Constituţiei şi a legilor organice nu poate fi lăsată la latitudinea Senatului.

Mai mult, a lăsa posibilitatea Senatului să îşi revizuiască intempestiv o practică de lungă durată în stabilirea limitei la mandatul întregului CSM, constituie o ingerinţă gravă, putând fi afectată fundamental funcţionarea Consiliului", au explicat magistraţii, care au arătat că apelurile pe care le-au adresat şefilor Senatului şi CSM au fost ignorate.

"Este evident că avem de-a face cu un conflict între puterile statului în contextul în care Senatul încalcă, pe de-o parte, dezlegări date de instanţe judecătoreşti şi, pe de altă parte, comite un exces de putere printr-o interpretare a legii ce nu doar că excede competenţelor sale, dar şi este de natură a provoca un blocaj al funcţionării CSM", a declarat Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR.