Profesor de economie mondială: Reducerea cheltuielilor statului este esenţială pentru evitarea creşterii taxelor

Creşterea taxelor duce la încetinirea creşterii economice. Soluţia pentru reducerea deficitului bugetar nu este, deci, o majorare a taxelor, ci reducerea cheltuielilor statului, atrage atenţia profesorul de economie mondială Cristian Năsulea.

Economistul a explicat, într-un dialog cu jurnalistul Cristi Citre - Digi24 - că abia după ce vom vedea măsurile concrete care vizează desfiinţarea unor direcţii şi renunţarea la nişte locuri de muncă, acolo unde acestea nu produc suficient de mult pentru a justifica continuarea existenţei, abia după acest moment vom şti ce se poate face mai departe.

Redăm dialogul jurnalist - profesor de economie:

Jurnalist: Domnule profesor, ne uităm la cum ar putea arăta bugetul pe anul acesta, un buget al cărui proiect încă nu-l avem, a cărui proiecţie încă nu o avem.

Am văzut această ordonanţă trenuleţ care aduce puţin peste şase miliarde, dar ca să ajungem la şapte la sută deficit, atât cât ar trebui să fie, trebuie tăiate peste douăzeci şi şase de miliarde. Şi ne întrebăm de unde ar putea veni cele peste douăzeci rămase, dacă nu din taxe, din alte majore de impozite. Cum ar putea arăta proiectul de buget pentru anul acesta?

Cristian Năsulea: Este foarte important să înţelegem că nu poate să fie făcut bugetul fără să existe nişte reduceri de cheltuieli importante, făcute nu prin îngheţări sau prin amânări ale unor cheltuieli, ci pur şi simplu prin reducerea cheltuielilor în interiorul aparatului de stat.

Este lucru despre care tot vorbim de foarte multă vreme, care pare să fie ajuns şi în discursurile politicienilor. L-am auzit inclusiv pe Ministrul de Finanţe care vorbea despre o cură de slăbire, despre o reducere masivă a cheltuielilor.

Ori, abia după ce vom vedea măsurile concrete care vizează desfiinţarea unor direcţii şi renunţarea, din păcate, la nişte locuri de muncă, acolo unde locurile acelea de muncă nu produc suficient de mult ca să justifice continuarea existenţei, abia după acest moment vom şti ce se poate face mai departe.

De fapt, misiunea foarte dificilă care face să fie greu de adoptată legea bugetului acum, şi vorbim din cauza aceasta de adoptare ei spre finalul lunii, ţine tocmai de aceste informaţii care ne lipsesc, pentru că încă nu ştim cât de departe vor fi dispuşi membrii Guvernului să meargă cu aceste reduceri de cheltuieli care ni s-au promis.

Jurnalist: Ştim că au fost discuţii ale Guvernului cu Banca Mondială, cu Comisia Europeană, pentru a căuta soluţii la reducerea acestei găuri bugetare, să-i spunem colocvial, printre măsuri care n-au fost aplicate, dar care au fost discutate.

Se numără majorarea impozitului pe venit, acum este 10% la 12%, majorarea impozitului pe profit de la 16% la 19%, majorarea TVA de la 19% la 21%, şi ne întrebăm, aceste scenarii ar putea deveni realitate?

Cristian Năsulea: Trebuie să spunem un lucru foarte important.

Instituţiile internaţionale care vin cu astfel de recomandări, vin cu recomandările acestea în următoarea idee. Dacă nu sunteţi în stare să reduceţi cheltuielile şi să reglaţi problema deficitului, altfel, va trebui să măriţi taxele.

Pentru că, inclusiv în aceste instituţii internaţionale, este foarte clar cunoscută chestiunea, este foarte clar cunoscut faptul că o creştere a taxelor duce la o scădere a eficienţei în economie, duce la scăderea ritmului de creştere a economiei, ceea ce este dăunător pe termen lung.

Deci e foarte important să nu fie crescute aceste taxe şi toate discuţiile pe care le auzim în continuare şi pe care le auzim de multă vreme în legătură cu aceste potenţiale creşteri de taxe ar trebui să fie interpretate în următoarea lumină.

Dacă nu reuşim să rezolvăm problemele tăind acolo unde trebuie tăiat, acolo unde se risipesc bani, vom ajunge în situaţia în care să creştem taxele, lucru care ne va afecta, ne va sărăci, de fapt, pe termen lung.

Jurnalist: Am văzut şi o analiză a Swiss Capital despre impactul pe care l-ar putea avea taxa pe stâlp.

O taxă anunţată, dar încă neintrată în vigoare, poate va intra undeva la jumătatea anului, 665 de milioane de lei, impactul doar asupra marilor companii listate la bursă.

Iar recomandarea celor de la Swiss Capital este că poate totuşi Guvernul nu introduce în vigoare această taxă, pentru că ea ar descuraja foarte mult investiţiile străine, România în special.

Cristian Năsulea: E foarte complicată discuţia legată de această taxă pe stâlp.

Din punctul meu de vedere, cel mai important lucru în momentul acesta este că ea ar veni într-un moment care este deja foarte complicat pentru domenii care sunt vizate de această taxă pe stâlp.

Urmează să vedem o reaşezare foarte necesară în domeniul energetic, însă în această reaşezare, pe termen scurt, vom avea nişte costuri mai mari care vor trebui să fie suportate de către consumatorii finali, de către toţi cetăţenii, pentru că trebuie să renunţăm odată la această plafonare şi compensare care distorsionează masiv piaţa şi duce la nişte rezultate care nu sunt optime, nu sunt eficiente în România.

Însă, în momentul în care încercăm să renunţăm la această schemă de compensare ca să însănătoşim finanţele publice, dacă în paralel introducem şi taxa pe stâlp, lucrul ăsta o să ducă la nişte creşteri, pe termen scurt, ce-i drept, şi mai mari ale costurilor în domeniu energetic.

Acesta este, din punctul meu de vedere, poate motivul principal pentru care este extrem de inoportună această taxă acum şi, per total, într-adevăr, orice taxă, de fapt, dacă am putea să evităm s-o aplicăm, ar fi mai bine pentru noi toţi, până la urmă, pentru că aceşti bani pe care ar urma să îi plătească marile companii în contul acestei taxe, vin de fapt, tot de la clientul final.

Tot noi vom ajunge să-i plătim.