Problema funcţionarilor care taie frunze la câini pe salarii uriaşe. "E nevoie de o reformă serioasă în sistemul bugetar"

Guvernanţii trebuie să evite creşterea taxelor pentru a rezolva problema deficitului bugetar, pentru că efectul ar putea fi unul dezastruos pentru finanţele ţării, a atras atenţia, într-o intervenţie la postul B1 TV, profesorul de economie mondială Christian Năsulea.

Jurnalistă: Revenind la situaţia financiară a României, vedem că arată în felul următor datele: o creştere economică de 2,8% estimată, mai mică decât cea pe care o anunţau politicienii. Însă, datoria publică în 2025 este posibil să depăşească 55% din Produsul Intern Brut.

Acest lucru înseamnă, pentru că ştim că legea spune că în momentul în care datoria publică ajunge la peste 55%, se îngheaţă salarii şi pensii. Înseamnă că am putea vedea un astfel de blocaj de la 1 ianuarie şi nu vor mai fi indexate, de exemplu, pensiile cu rata inflaţiei şi nu vor mai creşte salariile?

Christian Năsulea: Este într-adevăr foarte posibil. Însă, să nu uităm faptul că un plus, o reformă în domeniul pensiilor, a fost făcută deja anul acesta, acum foarte puţine luni, cu puţin timp în urmă.

Este, de asemenea, foarte important să avem în vedere şi faptul că în sistemul bugetar oricum este nevoie de o reformă serioasă, care să vină cu o altă formulă de calcul pentru salariile bugetarilor. Pentru că avem, pe de o parte, problema numărului mare de angajaţi, de salariaţi în sectorul public, şi, de cealaltă parte, avem o problemă legată de nivelul de salarizare, care este deconectat de realităţile pieţei. Sunt oameni în sectorul public cu productivitate mică, dar cu salarii mai mari decât pentru poziţii similare din sectorul privat. Asta este o chestiune care trebuie să fie corectată.

Şi apropo, iarăşi, de votul pe care l-au dat românii: a fost şi un vot de protest, pentru că, din nou, românii care muncesc, care îşi văd de treabă, se trezesc dimineaţa ca să meargă la muncă, să pună o pâine pe masa familiilor lor, sunt conştienţi de faptul că există alţi români în sistemul public care nu se trezesc la fel de dimineaţă, care nu depun la fel de mult efort ca să câştige mai mulţi bani decât câştigă ei.

Acesta este genul de problemă pe care viitorul guvern, acesta pe care îl vom avea pe termen mai scurt sau cel pe care îl vom avea pe termen mai lung, trebuie să ne arate că a înţeles că trebuie să le rezolve.

Jurnalistă: În opinia dumneavoastră, poate fi reglată problema din punct de vedere economic, fără să avem majorări de taxe şi impozite din 2025?

Christian Năsulea: Din punctul meu de vedere, dacă vom avea majorări de taxe, nu vom realiza creşterea economică prognozată, ceea ce ne va da peste cap calculele statului român şi mai rău. Ăsta este unul dintre motivele principale pentru care este foarte important să păstrăm constanţă fiscală în acest moment, să vedem cu resursele pe care le avem, cu taxele actuale, ce putem schimba în altă parte, în aşa fel încât să putem spera nu la cei 2,8%, ci la 2%.

Dar, în situaţia în care vom avea creştere de taxe şi vom face modificări semnificative în codul fiscal, asta va duce, de fapt, la o performanţă mult mai scăzută a economiei româneşti şi va face foarte dificil pentru statul român să-şi regleze problemele mari de indicatori macroeconomici.

Jurnalistă: Există probabilitatea să ne ajute şi faptul că, de la 1 ianuarie, intrăm în întregime în spaţiul Schengen? Pentru că am văzut că şi acolo vin anumite mesaje optimiste în privinţa faptului că vom avea mai mulţi investitori străini, se va pierde mai puţin timp pentru transportatori, şi, în principiu, acest lucru înseamnă mai mulţi bani pentru ei?

Christian Năsulea: Aici depinde foarte mult de noi, pentru că ne aşteptăm să existe un plus de valoare adăugată, pentru că se elimină, totuşi, nişte costuri pe care le suportă companiile de transport din România, care sunt multe şi care au o cifră de afaceri importantă în PIB-ul ţării. Însă, când vine vorba de investiţii străine, ele oricum durează până încep să-şi facă efectul, adică ar însemna că intrăm la 1 ianuarie 2025 şi, probabil, din 2026 vedem efectele.

Dar mai important este că aceste investiţii străine, posibilitatea lor, stă agăţată de votul pe care îl vom da la alegerile prezidenţiale. Dacă alegem să fim suveranişti, independenţi, autonomi şi izolaţi de restul Europei, investiţiile acestea nu vor mai veni şi atunci nu ne vom bucura de un plus de productivitate pe care ni l-ar aduce intrarea pe deplin în spaţiul Schengen.

Dacă votăm pro-european, atunci lucrurile s-ar putea nu doar să meargă spre bine, s-ar putea să meargă mai bine decât anticipăm în acest moment, pentru că, în continuare, toată Europa este cu ochii pe noi, ca să vadă ce se întâmplă într-un scenariu de intervenţie străină care duce la destabilizări în scena politică şi în economia unei ţări membre a Uniunii Europene cu o dimensiune importantă, cum este România.