Probioticele întâmpină rezistenţă de la autorităţile europene pentru securitate alimentară

Termenii probiotice şi prebiotice apar pe etichetele tot mai multor produse din supermarketuri. Ambele cuvinte, plasarea lor şi produsele pe care le decorează, implică faptul că ele sunt bune pentru dumneavoastră, că un număr mai mare din aceste bacterii vă vor ajuta într-un oarecare mod.

Probioticele sunt alimente, aditivi ori suplimente care conţin populaţii sălbatice sau culturi de microorganisme vii şi active (bacterii), care tranzitează, după ingerare, întregul tub digestiv, exercitând o acţiune de echilibrare a microflorei, prin colonizarea directă a intestinului gros cu bifidobacterii, lactobacili şi lactococi. În acelaşi timp, prebioticele promovează dezvoltarea unor bacterii care se află deja în partea inferioară a stomacului.

Înainte să cumpăraţi probiotice trebuie să ştiţi dacă acestea supravieţuiesc periculoasei călătorii prin stomac către partea inferioară a stomacului şi dacă vor avea un impact semnificativ asupra sănătăţii dumneavoastră după ce ajung la destinaţie.

Noile regulamente alimentare europene încep să preseze producătorii alimentari să furnizeze dovezi pentru beneficiile de sănătate promovate în cazul probioticelor.

Ce se presupune că ar face probioticele?

Când consumaţi un probiotic, de fapt consumaţi o anumită tulpină de bacterie pe care dumneavoastră – şi producătorul produsului – o consideră că ar fi de ajutor. Multe bacterii sunt ucise de condiţiile acide din stomac dar un număr mic supravieţuieşte şi ar putea ajunge în partea inferioară a stomacului – în colon sau intestinul mare.

După ce ajung la destinaţia lor, aceste bacterii trebuie să se stabilească. Dar acolo jos este ca într-o junglă, multe specii de bacterii concurând între ele iar resursele sunt insuficiente. Pentru a supravieţui, noii sosiţi au nevoie de mâncare şi aici intervin prebioticele.

Prebioticele hrănesc bacteriile din stomac şi nu sunt de obicei digerabile. Un exemplu de prebiotic este un zahăr conţinut în multe plante şi numit rafinoză, pe care stomacul nu este echipat să îl utilizeze. De aici porneşte binecunoscuta – şi complet adevărata – poveste că fasolea vă face să eliberaţi gaze. În mod specific, bacteria din stomacul dumneavoastră căreia îi place rafinoza îi place de asemenea să producă gaze atunci când o consumă.

Prebioticele hrănesc anumite tipuri de bacterii care deja există în partea inferioară a stomacului dumneavoastră. Aşa cum este şi în cazul probioticelor, ideea promovată este că hrănirea acestor bacterii şi creşterea numărului lor va oferi un beneficiu pentru sănătate.

Cei aflaţi în tabăra de susţinere a probioticelor au declarat că efectele promovate pentru menţinerea şi întărirea sănătăţii sunt reale şi vizibile.

Conform directorului Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, iaurtul natural este un aliment obţinut prin fermentarea laptelui cu microorganisme probiotice, adică microorganisme vii, care atunci când sunt administrate în cantităţi adecvate conferă consumatorului o serie de beneficii.

Cercetările efectuate asupra efectelor consumului de iaurt natural bogat în probiotice susţin că acesta: - contribuie la aprovizionarea organismului cu nutrienţi esenţiali – vitamine: tiamină, niacina, riboflavină, acid folic, vitaminele B6 şi B12; - determină intensificarea absorbţiei mineralelor în organism, în special a calciului necesar sistemului osos; - contribuie la scăderea concentraţiei colesterolului sangvin; - atenuează efectele intoleranţei la lactoză; - combate apariţia diareei şi constipaţiei; - reface microflora intestinală distrusă în urma unor afecţiuni gastrointestinale sau prin utilizarea antibioticelor (disbioză); - influenţează pozitiv procesul de creştere, în special la copii; suprimă activitatea enzimelor secretate de bacteriile depunătoare asociate cancerului de colon; - intensifică răspunsul imun prin stimularea producţiei de anticorpi; - reduce proporţia bacteriilor patogene în sistemul gastrointestinal, conform unui articol publicat de site-ul dcnews.ro.

Bariere reglementative

Atât probioticele cât şi prebioticele sunt vândute în general ca produse alimentare. Dar pentru a include pe o etichetă anumite beneficii pentru sănătate în Europa, autorităţile din domeniu declară că este nevoie de dovezi ştiinţifice stricte. Susţinătorii probioticelor afirmă că există astfel de dovezi.

În 2006, Uniunea Europeană a adoptat un nou set de regulamente care au definit termenii probiotic şi prebiotic susţinând că oferă beneficii specifice pentru sănătate. Directiva a acţionat efectiv ca o interdicţie asupra utilizării acestor cuvinte pe ambalajele produselor.

Pentru ca acele cuvinte să se afle pe etichetele anumitor produse este necesar ca producătorii lor să ofere dovezi că bacteria supravieţuieşte îndelungatei călătorii prin stomac şi ajunge în partea inferioară a stomacului. Mai important, producătorii trebuie să mai arate că, după ce ajunge la destinaţie, bacteria trebuie să aibă o acţiune specifică în vederea îmbunătăţirii sănătăţii.

Interdicţia asupra utilizării probioticelor pe ambalaje a fost introdusă treptat în ultimii câţiva ani şi a fost susţinută de tribunalele UE. Produse precum iaurt şi brânză pot fi vândute dar regulamentele limitează afirmaţiile pe care producătorii le pot prezenta pe etichete în privinţa beneficiilor pentru sănătate.

Interdicţia i-a determinat pe mulţi producători să se plângă că măsurile nu sunt justificate şi că interdicţia impusă de Europa le afectează afacerile şi derutează consumatorii. Oricum, niciunul dintre produsele care sunt etichetate ca având probiotice sau prebiotice nu au fost aprobate de EFSA pentru vânzare în Europa, deşi situaţia unora dintre ele încă este discutată.

În Australia, probioticele şi prebioticele sunt reglementate de Food Standards Australia New Zeeland. Ca răspuns la regulamentele tot mai numeroase din Europa, acest organism a adoptat recent un cadru pentru reglementarea afirmaţiilor privind beneficiile pentru sănătate.

Cadrul este similar celui folosit de Administraţia Produselor Terapeutice în cazul reglementării medicamentelor. În ciuda acestei schimbări recente, producătorilor încă le este permis să folosească termenii de probiotic şi prebiotic pe ambalajele produselor lor – deşi acest lucru s-ar putea schimba.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.