Preşedintele FRF, Burleanu, nu va semna petiţia de graţiere a lui Popescu

Preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, a afirmat, vineri, într-o conferinţă de presă la baza sportivă de la Mogoşoaia, că nu va semna petiţia de graţiere a lui Gheorghe Popescu, care a fost condamnat la închisoare în Dosarul Transferurilor, cu riscul că se supără foştii fotbalişti ai generaţiei de aur.

"Nu voi semna acea petiţie, nu vreau să se înţeleagă altceva. Decizia justiţiei e un act normal la bunul mers al societăţii. Cu toată supărarea colegilor de generaţie ai domnului Gheorghe Popescu, nu o voi semna", a susţinut Burleanu.

După ce Gică Popescu a primit pedeapsa de închisoare cu executare, au fost iniţiate petiţii pentru graţierea celebrului fotbalist. Un senator UNPR din Buzău a iniţiat joi o petiţie on-line, iar acţiuni similare de strângere de semnături au avut ca promotori pe un consilier local braşovean, precum şi pe preşedintele de la Dunărea Calafat, primul club la care a început să joace fotbal Popescu.

Ca urmare a faptului că fostul fotbalist este îndrăgit deopotrivă de personalităţi şi simpli cetăţeni, premierul Victor Ponta, preşedintele liberal Crin Antonescu şi preşedintele Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea şi-au exprimat intenţia de a semna petiţia adresată preşedintelui Traian Băsescu, privind acordarea graţierii individuale lui Gheorghe Popescu.

Dosarul Transferurilor

Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat marţi în „Dosarul Transferurilor”, în care opt "grei" ai fotbalului sunt acuzaţi de înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani. Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea au fost condamnaţi la închisoare cu executare.

DNA i-a acuzat pe cei opt că în anii 2000 şi-au însuşit peste 10 milioane de dolari din transferul unor jucători de fotbal. În plus, aceştia sunt acuzaţi că nu au plătit 1,5 milioane dolari taxe datorate statului.

Graţierea

Potrivit Legii 546/2002, graţierea este o măsură de clemenţă prin care se micşorează, total sau în parte, perioada de executare a pedepsei aplicate de instanţă ori se comută pedeapsa în una mai uşoară.

Cererea de graţiere individuală se adresează şefului statului şi poate fi făcută de persoana condamnată, apărătorul ori reprezentantul legal al acesteia sau de soţul persoanei condamnate, ascendenţii, descendenţii, fraţii, surorile ori copiii acestora, precum şi de aceleaşi rude ale soţului persoanei condamnate.

Pentru a analiza cererea de graţiere, preşedintele poate solicita avize consultative de la Ministerul Justiţiei, care este obligat să le înainteze în termen de 30 de zile de la data solicitării. Totodată, preşedintele României poate solicita informaţii de la organele administraţiei publice locale, conducătorul locului de detenţie, organele judecătoreşti şi ale parchetelor, organele de poliţie şi alte instituţii publice.