Premierul Şmîhal: Ucraina va pune capăt acordului cu Rusia, de tranzit al gazelor

Ucraina nu îşi va prelungi acordul de tranzit de gaze cu Rusia după expirarea acestuia, a anunţat prim-ministrul Denis Şmîhal în timpul unei conferinţe de presă comune cu prim-ministrul slovac Robert Fico, potrivit REMIX.

Decizia face parte din strategia mai amplă a Ucrainei de a reduce veniturile energetice ruseşti, despre care Kievul susţine că sunt folosite pentru finanţarea războiului în curs.

„Obiectivul nostru strategic este de a impune sancţiuni asupra moleculei de gaz rusesc, de a priva Kremlinul de profiturile din vânzarea de hidrocarburi, pentru care agresorul finanţează războiul”, a afirmat Şmîhal într-o declaraţie pe contul său de Telegram.

Actualul acord de tranzit, care permite gazului rusesc să ajungă în Europa prin Ucraina, urmează să expire în 2024. Nereînnoirea acestuia ar putea avea un impact semnificativ asupra peisajului energetic al Europei, în special pentru ţările care încă depind de livrările ruseşti.

El a făcut apel la toate naţiunile europene să „abandoneze complet petrolul şi gazul din Federaţia Rusă”, îndemnând la un front unit împotriva exporturilor energetice ale Rusiei.

Şmîhal a recunoscut provocările cu care se confruntă ţări precum Slovacia şi Ungaria, care rămân puternic dependente de gazul rusesc.

„Înţelegem dependenţa acută a unor ţări, în special Slovacia, de această resursă. Contăm însă pe o diversificare treptată a aprovizionării”, a spus el.

În ciuda deciziei Ucrainei de a nu reînnoi acordul de tranzit, Şmîhal a afirmat angajamentul ţării sale faţă de obligaţiile sale internaţionale.

„În acelaşi timp, Ucraina este pregătită să continue să îşi îndeplinească obligaţiile în conformitate cu Acordul de asociere cu Uniunea Europeană şi cu Tratatul privind Carta Energiei”, a scris el, semnalând cooperarea continuă a Ucrainei cu UE în materie de energie.

Cu toate acestea, acest angajament a fost pus la îndoială în ultimele luni, Ucraina blocând oleoductul „Prietenia” din Rusia, care livrează petrol Slovaciei, Ungariei şi Cehiei. Măsura a ameninţat să arunce ţările din Europa Centrală şi de Est într-o criză energetică, iar apelurile guvernelor respective de a reveni asupra deciziei nu au avut nici un ecou la Bruxelles.

„Ne pedepsesc pentru sprijinul nostru pentru pace, iar acum ne atacă securitatea energetică. Şi este foarte posibil ca acest lucru să nu fi fost iniţiat doar de Ucraina, ci să fi fost ajutat de oamenii de la Bruxelles, sau chiar de democraţii americani pro-război”, a declarat atunci Tamás Menczer, directorul de comunicare maghiar al Fidesz-KDNP.

După ce ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a ameninţat cu proceduri judiciare, Oleksi Cernisov, preşedinte al gigantului energetic ucrainean Naftogaz, a răspuns afirmând că nu a existat nicio reducere a livrărilor - o remarcă pe care Budapesta a contestat-o puternic.

„Am vorbit ieri cu ministrul ucrainean de Externe, iar el a spus că permit trecerea fiecărui transfer de petrol, dar nu este adevărat. Comisia Europeană are la dispoziţie trei zile pentru a executa cererea noastră, după care vom sesiza instanţa”, a adăugat el la sfârşitul lunii iulie.