Premierul Poloniei cere înfiinţarea unei Uniuni Energetice pentru a scăpa de dependenţa faţă de ruşi

Uniunea Europeană trebuie să creeze o Uniune Energetică care să asigure aprovizionarea cu gaz a statelor membre pentru că actuala dependenţă de energia de la ruşi face Europa slabă, a scris prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, într-un articol publicat în Financial Times.

Rusia, care furnizează aproximativ o treime din petrolul şi gazele UE, a trimis unde de şoc în cadrul comunităţii internaţionale cu intervenţia sa militară şi anexarea, în luna martie, a regiunii autonome ucrainene Crimeea.

Acţiunea a determinat Statele Unite şi pe aliaţii săi europeni să înceapă impunerea unor sancţiuni economice care au vizat cercul de apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin şi să ameninţe cu sancţiuni ulterioare în sectoare cheie ale economiei Rusiei, dacă Putin are de gând să escaladeze tensiunile în Ucraina.

Deşi luni s-a semnat un acord internaţional pentru a se evita un conflict mai mare în Ucraina, separatiştii pro-Moscova înarmaţi nu dau niciun semn că ar avea vreo intenţie să predea clădirile guvernamentale pe care le-au ocupat în partea de est a ţării.

"Indiferent cum se dezvoltă altercaţia din Ucraina, o lecţie este clară: dependenţa excesivă de energia din Rusia face Europa slabă", a scris Tusk.

Acesta a remarcat că UE realizează o uniune bancară şi deja cumpără în comun uraniu pentru centralele sale nucleare. Abordarea privind gazul rusesc ar trebui să fie la fel, a sugerat ministrul.

"Prin urmare, propunem o Uniune Energetică. Acesta va readuce Comunitatea Europeană la originile sale", a subliniat acesta.

O astfel de uniune trebuie să se bazeze pe o serie de elemente, a adăugat Tusk, primul dintre acestea fiind crearea unui organism european unic, care să cumpere gaz pentru întregul bloc de 28 de naţiuni.

Un alt element ar fi înfiinţarea unor "mecanisme de solidaritate" prin care să fie ajutate statele care ar fi ameninţate că li se va opri aprovizionarea cu gaze.

UE trebuie să ajute, de asemenea, la finanţarea, chiar şi cu până la 75%, a unor astfel de proiecte, a capacităţii de stocare a gazelor şi a conexiunilor de gaz dintre ţările care sunt acum cele mai dependente de gazul rusesc vândut de Gazprom.

"Astăzi, cel puţin 10 state membre ale UE depind de un singur furnizor – Gazprom - pentru mai mult de jumătate din consumul lor. Unele sunt dependente în totalitate de gigantul gazifer controlat de statul rus", a declarat Tusk.

Al patrulea element este utilizarea extensivă a combustibililor fosili existenţi ai UE, inclusiv cărbune şi gaze de şist.

"În statele estice ale UE, printre care şi Polonia, cărbunele este sinonim cu securitatea energetică. Nicio naţiune nu ar trebui să fie forţată să-şi extragă mineralele, dar niciuna nu ar trebui să nu facă acest lucru - atâta timp cât se face într-un mod sustenabil", a precizat Tusk.

Următorul element al Uniunii Energetice ar fi semnarea unor acorduri de cumpărare de gaze de la exportatorii din afara Europei - cum ar fi Statele Unite sau Australia. Acestea ar putea fi transportate în Europa pe nave, în formă lichefiată, a explicat Tusk.

În final, UE ar trebui să consolideze Comunitatea Energiei existentă între UE şi opt dintre vecinii săi estici, creată în 2005, pentru a se extinde pe piaţa europeană de gaze din est.

"Adevărat, aceasta va solicita guvernelor europene să adopte o poziţie unitară. Dar astfel de fapte de coordonare au fost realizate înainte", a afirmat Tusk.

Liderii europeni au convenit deja în martie să accelereze căutarea unei surse mai sigure pentru aprovizionare cu energie, ca răspuns la anexarea Crimeei de către Moscova şi au solicitat Comisiei Europene să elaboreze propuneri detaliate până în iunie cu privire la modul în care se poate face acest lucru.

UE a făcut progrese în îmbunătăţirea securităţii sale energetice de la crizele de gaze din 2006 şi 2009 când disputele privind facturi neplătite dintre Kiev şi Moscova au dus la perturbarea exporturilor de gaze către Europa de Vest. Dar până în prezent, dependenţa UE de importurile de petrol şi gaze naturale, în special din Rusia, a fost în creştere, nu în scădere.

Indicatorii de dependenţă energetică ai Oficiului de Statistică al UE, Eurostat, care arată măsura în care UE se bazează pe importuri, s-au majorat la 65,8% în 2012, de la 63,4% în 2009.

Cota de gaz rusesc a crescut de la 22% în 2010 la aproximativ 30%, în timp ce importurile de petrol ale Rusiei au reprezentat aproximativ 35% din consumul UE.