Politica pumnului în gură la CCR? Livia Stanciu, cu lesa majorităţii la gât

De când Valer Dorneanu i-a luat locul lui Augustin Zegrean la şefia CCR, Curtea s-a remarcat printr-o serie de decizii controversate care au stârnit indignare în spaţiul public. După fiecare astfel de decizie, Livia Stanciu şi-a exprimat oficial nemulţumirea, însă acest lucru se pare că a deranjat destul de tare conducerea Curţii.
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine,  Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine,  Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar (Epoch Times România)

Prin decizia în cazul Bombonica, Curtea Constituţională a "şters pe jos" cu infracţiunea de abuz în serviciu, aşa cum este ea reglementată în Codul Penal, şi a cerut Parlamentului să intervină de urgenţă în acest caz. Nemulţumită, judecătoarea Livia Stanciu a acuzat CCR că şi-a depăşit atribuţiile constituţionale şi s-a "substituit practic Parlamentului" printr-o astfel de mişcare.

Nu a fost prima dată când Livia Stanciu, fosta şefă a Înaltei Curţi, a criticat în termeni duri - prin opinii concurente sau separate - deciziile luate de majoritatea CCR în frunte cu Valer Dorneanu. Amintim aici de decizia Curţii privind interdicţia condamnaţilor penal de a fi membri ai Guvernului, sau de cazul OUG 13 şi conflictul DNA - Executiv.

Spre surprinderea presei, opinia concurentă a Liviei Stanciu în cazul Bombonica a dispărut de pe site-ul Curţii Constituţionale. La scurt timp după incident a fost dezlegat misterul: în Monitorul Oficial a apărut o hotărâre CCR semnată de Valer Dorneanu care stabileşte o serie de noi "reguli de redactare a opiniei separate sau concurente".

Dacă aceste noi reguli nu sunt respectate, preşedintele CCR poate dispune nepublicarea opiniei.

Curtea a explicat că o astfel de decizie se impune "având în vedere o serie de opinii separate sau concurente întocmite la deciziile CCR", cu referire specială la opiniile concurente formulate de Livia Stanciu în cazul Bombonica şi în cel al interdicţiei condamnaţilor penal de a fi membri ai Guvernului, care "aduc în discuţie afectarea, chiar de către unii judecători ai Curţii, a caracterului general obligatoriu al deciziilor CCR".

Într-un editorial pe această temă publicat în Ziare.com, se vorbeşte despre "cenzură", "abolirea criticii", şi "o formă de dictatură grosieră în instituţia care ar trebui să fie ultimul bastion al statului de drept şi al legalităţii".

Noile reguli

"Opinia separată sau concurenţă operează cu repere doctrinare şi jurisprudenţiale, obiectivizate în concepte şi noţiuni ştiinţifice. Aprecierile cu caracter sentenţios, ostentativ, provocator sau cu tentă politică, precum şi cele care duc la o asemenea finalitate sunt interzise. Judecătorul CCR este ţinut la obligaţia de rezervă pe care trebuie să o manifeste faţă de actul jurisdicţional al Curţii Constituţionale", se arată în hotărârea semnată de şeful CCR.

În acelaşi timp, Curtea a stabilit că opinia separată sau concurentă "nu poate transgresa dincolo de punctul de vedere al judecătorului pentru a se transforma într-o critică punctuală la adresa deciziei Curţii Constituţionale, neputându-se constitui într-un examen partinic sau într-o critică făţişă la adresa acesteia".

"Opinia separată sau concurentă, prin formulările sale directe sau indirecte, nu poate aduce atingere caracterului general obligatoriu al deciziilor Curţii", mai precizează documentul citat.

Şeful CCR - cenzor suprem

"Opinia separată sau concurenţă se predă preşedintelui Curţii Constituţionale odată cu decizia la care a fost redactată. După discutarea deciziei, preşedintele CCR, în măsura în care constată că există abateri de la regulile stabilite, solicită judecătorului respectiv, prin rezoluţie, refacerea acesteia.

În cazul în care judecătorul nu se conformează, preşedintele Curţii Constituţionale, prin rezoluţie, dispune ca opinia separată sau concurentă, după caz, să nu se publice în Monitorul Oficial sau pe pagina de internet a Curţii şi nici să nu se ataşeze la dosarul cauzei."

Vă recomandăm şi editorialul jurnalistului Liviu Avram pe această temă - Ce crimă a comis Livia Stanciu. Culisele scandalului de la Curtea Constituţională

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne