Poligloţii Lumii

"A înţelege o limbă este acelaşi lucru cu a o trăi", explică Clarisa M., care recunoaşte că are dificultăţi în a-şi aminti limba maternă. Născută în Chile, însă locuind în prezent în Australia, Clarisa susţine că are mici ezitări când încearcă să vorbească în limba ei natală. Întrucât a trăit 35 de ani departe de ţara natală, a trebuit să reinvete o parte din limba spaniolă, care potrivit ei, există doar în "adâncurile subconştientului ei".

A învăţa o limbă străină nu este o sarcină uşoară, iar menţinerea fluenţei este, pentru mulţi, o luptă continuă. Oricum, există unele persoane capabile să înveţe mai multe limbi. Aceştia sunt poligloţii lumii.

Unul dintre cele mai surprinzătoare cazuri al fenomenului hiperpoliglot este acela al unui tânăr german, Sebastian Heine, care a fost poreclit "Turnul Babel Uman". Până la vârstă de 22 de ani, acest student la filologie indo-germană putea comunica în 35 de limbi distincte, dintre care preferata sa era Pashto, vorbită de minoritatea etnică din Orientul Mijlociu.

În timp ce mulţi l-au etichetat ca fiind un fenomen, Sebastian afirmă că nu este un geniu - ci pur şi simplu un individ dedicat studiului limbilor. Dragostea sa pentru filologie a început la doar 7 ani, când a început să înveţe greaca, treptat, ca pe un joc. Astăzi, Heine şi-a stabilit un scop "modest" pentru sine: să înveţe două noi limbi pe an.

Cazul lui Jorge Fernandez, deşi nu stăpâneşte nici pe departe la fel de multe limbi ca Heine, este totuşi incredibil. La doar 18 ani, acest peruan putea vorbi şi scrie fluent în 12 limbi, inclusiv spaniolă, engleză, franceză, germană, elveţiană, română, italiană, portugheză, daneză, catalană, galiciană şi mandarină.

Conform lui Jorge, obsesia sa pentru limbile străine a apărut când mama sa l-a pedepsit că a luat note slabe la şcoală, luându-i dreptul de a mai vorbi la telefon. Fernandez şi-a dat brusc seama că are mai mult timp liber - şi o dorinţă de a comunica.

Un curs de franceză i-a trezit curiozitatea lui Fernandez, iar apoi acesta a continuat cu italiana şi româna pe cont propriu. Următoarele nouă limbi au venit la scurt timp după aceea, iar acum tânărul Fernandez spune că ţinteşte ca într-o bună zi să vorbească fluent în 25 de limbi.

Stăpânirea a mai mult de 30 de limbi este cu certitudine impresionantă, însă cine este cel mai mare poliglot din lume? Câte limbi poate stăpâni mintea umană? Mai mult de 40. Mai mult chiar şi decât 50. Ziad Youssef Fazah deţine baza a peste 60 de limbi distincte. Desigur, aşa cum spunea şi Clarisa anterior, "a înţelege o limbă nu este acelaşi lucru cu a o trăi". Acelaşi lucru se aplică şi la Fazah, care trebuie să îşi practice regulat aptitudinile în aceste limbi pentru a nu pierde ceea ce a învăţat.

Mari poligloţi în istorie

Se pare că de fiecare dată când avem înţelegerea limitelor minţii umane, există întotdeauna câţiva oameni care sunt capabili să treacă aceste limite. Când vine vorba de dexteritate multilingvistică, Cardinalul Giuseppe Caspar Mezzofanti şi lingvistul John Bowring sunt doi astfel de indivizi care au depăşit ceea ce mulţi credeau că este imposibil.

Cardinalul s-a născut pe 17 septembrie 1774. Acesta era capabil să vorbească fluent în 38 de limbi şi aproape 100 de dialecte, şi putea înţelege multe alte limbi. S-a determinat că, în total, cardinalul cunoştea aproximativ 100 de forme distincte de comunicare.

Se poate spune că Bowring a fost unul dintre cei mai meticuloşi lingvişti cunoscuţi vreodată. Acesta a demonstrat că are o înţelegere de bază pentru peste 200 de limbi şi vorbea fluent în 100. Bowring s-a născut în 1792. Acesta a fost guvernatorul Hong Kongului, precum şi autor şi călător. A primit titlul de Gentleman al Ordinului Băii şi a fost membru al Societăţii Regale şi al Societăţii Geografice Regale. Până astăzi, nimeni nu a avut capacitatea lui Bowring de a interpreta limbile.

Extinderea Comunicării

Deşi poate nu au stăpânit la fel de multe limbi ca incredibilii hiperpoligloti menţionaţi mai sus, o serie de figuri istorice contemporane pot vorbi fluent în mai multe limbi. Nu este o surpriză că aceştia sunt cunoscuţi ca fiind oameni care comunică foarte bine.

Papalitatea are o istorie lungă de multilingvistică, iar tradiţia a fost continuată până astăzi cu cei mai recenţi papi: Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea. Fostul papă putea să vorbească fluent poloneză, greaca veche, latina, italiana, franceza, spaniola, portugheza, engleza, esperanto şi germana, şi avea cunoştinte de bază în cehă, lituaniană, rusă, ungară, japoneză, tagalog şi unele limbi africane.

Scriitorii poligloţi James Joyce şi J.R.R. Tolkien ştiau fiecare 13 limbi.

Arheologul Jean-Francois Champollion - care ştia şi 13 limbi străine - a ajutat la descifrarea hieroglifelor egiptene antice, traducând Piatra din Rosetta în 1822, mulţumită cunoştinţelor sale extinse de limbă copta.

Printre alte mari fenomene ale lingvisticii se află lingvistul Kenneth Licke Hale, care a demonstrat o aptitudine deosebită în învăţarea limbilor rapid şi precis. În timpul studiilor sale de sintaxă şi lexic la MIT, Hale şi-a îndreptat atenţia spre limbile nestudiate şi aflate în pericol, precum cele ale indienilor Hopi, Navajo şi Walpiri din Australia. În total, Hale a cunoscut 50 de limbi diferite.

Lumea lingvistică este fascinantă şi există mari beneficii în stăpânirea mai multor limbi. De fapt, există mai mulţi indivizi multilingvisti în lume decât monolingvisti, Statele Unite fiind una dintre puţinele ţări din lume care nu cere învăţarea unei a doua limbi la şcoală.

Învăţarea unor noi limbi nu doar că ne apropie de restul lumii; poate oferi şi pătrunderi lingvistice care ar putea să nu fie găsite niciodată în limba noastră natală. Însă dacă doreşti să înveţi o nouă limbă, este bine să începi devreme. Studiile au arătat că, cu cât eşti mai tânăr, cu atât îţi va fi mai uşor să înveţi o limbă străină.