Plantele pot vedea şi mirosi, spun cercetătorii
alte articole
Daniel Chamovitz, un genetician de plante israelian, pretinde că plantele sunt mai apropiate de om decât s-a crezut anterior şi chiar au simţuri similare.
Chamovitz este directorul Centrul Manna privind Bioştiinţa Plantelor din cadrul Universităţii din Tel Aviv şi a scris o nouă carte numită "Ce ştie o plantă". Lucrarea sa detaliază constatările lui Chamovitz care pot duce la o reevaluare a ceea ce ştiam despre biologie, cu implicaţii pentru cercetarea în domeniul securităţii alimentare şi al bolilor umane.
În timp ce investiga modul în care plantele răspund la lumină, Chamovitz a găsit un grup de gene care le permite plantelor să realizeze dacă sunt la lumină sau la întuneric. Surprinzător, aceste gene au fost identificate mai târziu la om şi la animale.
"Acelaşi grup de proteine folosit de plante pentru a realiza dacă sunt la lumină sau la întuneric este de asemenea utilizat de către animale şi oameni", a declarat Chamovitz într-un comunicat mass-media. "De exemplu, aceste proteine controlează două procese aparent separate."
"În primul rând ele controlează ritmul circadian, ceasul biologic care ajută corpurile noastre să păstreze un program de 24 de ore", a explicat el. "În al doilea rând, ele controlează ciclul celular - ceea ce înseamnă că putem afla mai multe despre mutaţiile din aceste gene care duc la apariţia cancerului".
Potrivit lui Chamovitz, plantele " văd" semnalele luminoase, inclusiv culoarea, direcţia, intensitatea şi folosesc aceste informaţii pentru a decide cu privire la un răspuns comportamental, cum ar fi deschiderea frunzelor pentru a absorbi nutrienţi.
Plantele prezintă de asemenea simţul mirosului. De exemplu, un fruct ajuns la maturitate eliberează un feromon pe care fructele necoapte din apropiere îl pot detecta, declanşând-le procesul de coacere.
Plantele şi oamenii au şi alte proteine şi gene în comun, cum ar fi genele care cauzează cancerul de sân. Prin urmare, ele sunt un potenţial model biologic şi ar putea fi utilizate în locul sau alături de modele animale pentru activităţile de cercetare privind unele boli umane.
