Plantele ar putea comunica prin sunete

Unele plante ar putea comunica emiţând sunete de "click" cu rădăcinile lor, după cum precizează o nouă cercetare internaţională.
Cercetătorii care studiază porumbul au ajuns la concluzia că acesta emite sunete cu ajutorul rădăcinilor (Selahattin BAYRAM / Photos.com)
Louis Makiello
09.07.2012

Unele plante ar putea comunica emiţând sunete de "click" cu rădăcinile lor, după cum precizează o nouă cercetare internaţională.

Folosind un microscaner laser numit Doppler Vibrometri (un dispozitiv pentru măsurarea vibraţiilor), oamenii de ştiinţă au înregistrat plantele tinere de porumb emiţând zgomote de click cu o parte din rădăcinile lor. Când cercetătorii au difuzat sunete similare, plantele au îndreptat rădăcinile către acestea.

"Toată lumea ştie că plantele reacţionează la lumină, iar oamenii de ştiinţă ştiu de asemenea că plantele folosesc substanţe chimice volatile pentru a comunica între ele, spre exemplu, atunci când există vreun pericolul cum ar fi un erbivor care se apropie", a declarat într-un comunicat de presă co-autorul studiului Monica Gagliano de la Universitatea de Vest din Australia.

"Lucram într-o zi în grădina mea de plante când am început să mă întreb dacă nu cumva plantele sunt de asemenea sensibile la sunete - de ce nu? - astfel, ca om de ştiinţă, am decis să aflu acest lucru."

Se ştie că multe plante răspund la sunet. De exemplu, vibraţiile determină plantele sensibile să îşi îndoaie frunzele, iar flori cum ar fi afinele şi roşiile eliberează polenul numai datorită frecvenţei cu ultrasunete ce provine de la mişcarea aripilor albinei.

Cercetătorii cred că plantele ar avea de asemenea urechi, deşi foarte diferite de ale noastre, sunetul fiind o metodă de comunicare mult mai simplă decât eliberarea substanţelor chimice în aer.

"Timpanele şi structurile cohleare sunt indiscutabil o posibilă soluţie, dar în niciun caz nu constituie o cerinţă esenţială pentru auz", scriu în lucrarea lor, menţionând organele mecanic ultrasenzitive Johnston care se află la baza antenelor ţânţarilor şi muştelor de fructe. Ei au menţionat de asemenea că şerpii folosesc oasele ce compun mandibula ca elemente de cuplare pentru a detecta vibraţiile transmise de sol.

Sunetul necesită de asemenea mai puţină energie pentru a fi produs decât chimicalele, au adăugat ei.

Oare ce îşi spun plantele una celeilalte? Ele pot avea o mulţime de lucruri despre care să vorbească, în opinia cercetătorilor, inclusiv cum să împartă spaţiul disponibil pentru creştere şi unde să îşi amplaseze rădăcinile.

"Sunetul poate oferi cu adevărat un canal de transmisie deosebit de eficient pentru semnalele cu rază scurtă, posibil implicat în ajustarea comportamentului colectiv al rădăcinilor în creştere", scriu oamenii de ştiinţă.

"Pentru semnalizarea la distanţă sunt luate în consideraţie alte funcţii legate de identificarea resurselor, competiţie sau cooperare internă ori externă şi de orientare pentru creştere şi coordonare în cadrul substratului."

Începând cu anii 1960, oamenii de ştiinţă au suspectat că plantele ascund ceva mai mult decât se vede cu ochiul liber. Mai mulţi cercetători, cum ar fi Cleve Backster, au descoperit că testele poligraf detectează emoţii în plante la fel cum o fac în om. Alţi cercetători susţin că plantele pot citi minţile oamenilor.

În ianuarie, o echipă de la Universitatea Oxford a susţinut că iarba şi plantele de mazăre ştiau atunci când plantele din apropiere se confruntau cu seceta. Deşi plantele aveau suficientă apă, şi-au închis porii din frunzele lor, atunci când vecinii au rămas fară apă. După câteva ore, ele aparent au realizat că nu erau în pericol şi şi-au deschis din nou porii.

Gagliano şi colegii ei au cerut continuarea cercetărilor în scopul de a descoperi exact modul în care aud plantele. Studiul lor a fost publicat în Tendinţe în Fiziologia Plantelor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor